Vreau să vă mai semnalez o nouă ofertă specială, de data asta fix în plin sezon de vârf (adică, la sfârșit de iunie, mai precis 20 – 27 iunie), când e vremea taman bună de călătorit în jurul Mediteranei – adică, să vă așteptați la cer albastru, soare și, mai ales, la o temperatură taman bună – fie de stat la plajă, fie de vizitat unele dintre cele mai frumoase orașe ale Mediteranei. Cum ziceam, este vorba de o ofertă specială a celor de la Eximtur – 580 de euro într-o cameră exterioară (adică cu fereastră la mare și nu în interior), în loc de 859 de euro, și constă în 7 nopți all-inclusive la bordul vasului MSC Poesia. La preț, mai trebuie să adăugați 60 de euro taxă obligatorie de serviciu. Oferta o puteți găsi aici, dar aș prefera să vă povestesc un pic despre orașele pe care le puteți vizita.
Am mai scris la un moment dat că am fost într-o croazieră, tot la Mediterană, dar nu pe acest itinerariu. Mă așteptam să fie plictisitor, să nu ai ce face și să împart puntea cu sute de oameni de peste 70 de ani, dar nu a fost chiar așa. Am vizitat locuri faine, nu m-am grăbit (am coborât singur la mal) și, exceptând Roma, unde poți să înțelegi ceva doar dacă stai o săptămână, nu mă pot plânge că nu am văzut cam tot ce voiam. În cazul coborârii pe Coasta de Azur, deși aveam în plan doar să vizitez Monaco-ul, s-a întâmplat să mai descopăr un pitoresc sat pescăresc – Villefranche. Așa că am avut și surprize într-un voiaj care în general este organizat foarte riguros. Dar să trec în revistă ce avem de văzut.
Plecarea vasului este din Veneția, unul din orașele care m-au încântat cel mai mult în Europa. Este un muzeu în aer liber. Nu trebuie decât să iei un vaporetto de-a lungul lui Canale Grande și vei fi uimit de fațadele palatelor care se aliniază cuminți de-a lungul apei. Veneția nu este un oraș care trebuie bifat, ci savurat. Evident, trebuie să ajungi în Piazza San Marco și, mai ales, să te urci în Campanile, turnul catedralei San Marco, pentru o panoramă a întregii lagune, dar te vei bucura cu adevărat de Veneția doar dacă te lași pierdut pe aleile îmbârligate ale orașului și de-a lungul canalelor (mă rog, o tură cu gondola este destul de scumpă, dar dacă sunteți mai mulți, puteți ajunge la un preț rezonabil per persoană). Nu încercați să bifați mai știu eu ce biserică sau palat… lăsați-vă surprinși și veți iubi Veneția la fel de mult cum o iubesc și eu. Ca un mic pont, traversați Ponte dell’Accademia și faceți-vă pierduți prin cartierul care duce spre biserica Santa Maria della Salute. E minunat pe acolo.
Cum ziceam, croaziera începe (și se termină) din Veneția, așa că puteți veni cu 1 – 2 zile înainte pentru a descoperi în liniște orașul-muzeu. Se poate zbura cu Wizz (din București, Cluj, Timișoara, Iași și Chișinău) la prețuri rezonabile până în aeroportul Treviso.
Următorul stop pe traseu va fi Bari, jos, în tocul Italiei. Bari este un oraș foarte interesant pentru că este, mai degrabă, un oraș… nord-african decât european. În Bari, duceți-vă în orașul vechi care arată identic cu o medina nord-africană, cum am întâlnit în Fez sau Marrakech în Maroc și mai puțin în Europa. Și aici sunt ulițe înguste și întunecate, dar foarte diferite de cele din Veneția… veți vedea case-citadelă, construite din piatră zdravănă. Nu uitați să treceți și pe la Catedrala Sf. Nicolae (San Nicola). Cel mai iubit sfânt de către copii, împărțitorul de daruri, își odihnește moaștele în Bari, iar Catedrala Sf. Nicolae este, probabil, cel mai important obiectiv turistic din acest oraș sud-italian.
Veți traversa Marea Ionică, dar schimbare va fi majoră. Treceți din lumea vest-romană, catolică, spre cea răsăriteană, bizantino-otomană. Veți avea parte de o oprire în portul Katakolo, o localitate de care probabil nu ați auzit, cum nici eu nu am auzit. Dar de la Katakolo nu sunt decat 35 km până în locul de baștină al, probabil, celui mai mare show sportiv de pe Pământ – Jocurile Olimpice. Da, din Katakolo, în circa 45 de minute, puteți ajunge cu mașina până în Olympia pentru a descoperi ruinele orașului în care a fost inventat sportul. Sunt sigur că sunt organizate excursii de către vasul de croazieră, dar, de asemenea, mă aștept ca în port să fie destul de mulți taximetriști care să vă ducă până la Olympia și înapoi pentru un tarif negociabil în stil balcanic :).
Surprinzător, dar următorul popas va fi pe celălalt țărm al Mării Egee, și anume în Izmir, Turcia. Mă rog, grecii încă plâng după vechiul port Smyrna, un oraș care a fost timp de secole grecesc (fie că a fost sub romani, bizantini sau otomani), dar a cărui populație grecească a fost evacuată după războiul dezastruos între greci și turci, de după Primul Război Mondial. Astăzi, nu prea poți simți că Izmirul era un oraș grecesc acum nici 100 de ani. Izmirul este cel de-al doilea oraș ca mărime al Turciei, o metropolă.
Nu vă pot spune prea multe despre Izmir, nu am ajuns niciodată acolo, în schimb pot jura cu mâna pe inimă (sau pe Coran, cum preferați), că Istanbul, următoarea oprire, este un oraș fabulos. Cred că este de departe unul dintre cele mai frumoase și mai vibrante orașe ale Europei, moștenire a trei imperii globale – roman, bizantin și otoman. Bănuiesc că vasul va trage lângă intrarea în Bosfor, la doi pași de palatul Dolmabhace, ultimul palat al sultanilor otomani (aici a murit Ataturk, făuritorul Turciei moderne), așa că, dacă încă nu ați ajuns aici, vă recomand să-l vizitați. Pe lângă chei trece și tramvaiul care vă duce foarte-foarte repede în zona istorică, unde se află Catedrala Sf. Sofia și Moscheea Albastră, alte două clădiri fundamentale pentru arhitectura și istoria Turciei, dar și ale Europei Răsăritene.
Următoarea zi se va petrece pe mare, așa că vă puteți relaxa pentru că în ziua următoare este celălalt oraș de la Adriatică, care îmi place rău de tot – Dubrovnik. Dubrovnik a fost în timpul Evului Mediu – Ragusa și a fost principalul competitor al Veneției. Dacă Veneția s-a extins în lung și în lat de-a lungul Mediteranei (a deținut zone întinse din Dalmația, Corfu, Zakynthos, o perioadă chiar și Cipru), Dubrovnik nu a fost la fel de expansionist, dar și-a păstrat independența, rivalizând în frumusețe cu frumoasa venețiană. Ca și la Veneția, în Dubrovnik nu trebuie să bifați obiective turistice, pur și simplu plimbați-vă pe alei. Mi se pare însă obligatoriu să vă cățărați pe zidurile orașului pentru ca să-l aveți la picioare sau mai bine să luați telecabina care a fost distrusă în timpul războiului din 1992, când flota iugoslavă a bombardat orașul, iar trupele muntenegrene s-au apropiat destul de periculos de Dubrovnik… Din fericire, războiul a trecut și lumea poate din nou să admire unul dintre cele mai frumoase orașe de la Mediterană.
Returul va fi din nou la Veneția… așa că veți putea să comparați ușor cele două rivale de la Adriatică :). Cum ziceam, aruncați o privire pe oferta Eximtur, despre care pot să vă spun că va mai fi valabilă doar până la sfârșitul lunii – vreau să zic prețul special ;).
Foto – personale si de pe Common Creatives
Parada palatelor pe Canale Grande
Dupa un colt, rasare si turla Catedralei San Marco
Si asa se vede de sus – de neratat !
Cum ziceam, traverseaza Podul Academiei si pierde-te pe stradutele din zona
Aici isi doarme somnul de veci Mos Nicolae – in Bari
Locul de nastere al sportului – Olympia
Moscheea Basdurak din Izmir
si moscheea Hisar
Aici trag vasele de croaziera in Istanbul
la doi pasi de palatul Dolmabahce
Peninsula istorica – Catedrala Sf. Sofia si Moscheea Albastra fata in fata
Ultimul stop – Dubrovnik
