Intotdeauna, ma bucur cand ma intalnesc cu romani pe unde bantui. Iar cand e vorba de un prieten pe care nu l-am mai vazut de mult, este si mai bine. In Tallinn traieste de o perioada buna Eugen Luchianiuc, vestit blogger de peste Prut pe care l-am cunoscut acum ani buni la Sibiu, cu ocazia unui blogtrip. I-am intors vizita in Basarabia dupa cativa ani, in legendarul Drum al Vinului, si acum ne-am reintalnit din nou pe Drumul Ambrei… in Tallinn :).

Ne-am vazut in viteza intr-o dimineata, cand am urcat cu totii (si cu fetita cea mare a lui Eugen) in varful celei mai inalte cladiri din Tallinn (adica, turla Bisericii Sf. Olaf), iar a doua zi, Eugen m-a invitat la o tura pe langa Tallinn prin parcurile nationale ale Estoniei. In excursia aceasta, am descoperit frumoasele orase baltice, dar nu am prea avut timp de natura… iar pe malul rasaritean al Marii Baltice, natura este la fel de spectaculoasa precum cea din mai cunoscuta, probabil, Scandinavie. Iar inceputul de iulie este superb, cu natura grabindu-se sa se bucure de limitata perioada in care este soare si cald.

Lucian, Mihaela si cea mai tanara membra a familiei, Petra, ne-au saltat din fata hotelului Park Inn si, dupa nu foarte mult timp, am iesit din micuta capitala estona (Tallinn are un pic peste 400.000 de locuitori) si am pornit pe autostrada care duce spre St. Petersburg. Nici tarile baltice nu au prea multe autostrazi, de exemplu am fost surprins sa descopar ca nu exista autostrada intre Polonia si Lituania si nici vreuna care sa lege cele trei capitale baltice Vilnius – Riga – Tallinn, dar asta e… multe autostrazi provin din perioada sovietica, asa ca, de exemplu, exista autostrada intre Vilnius si Klaipeda pe malul Marii Baltice sau intre Tallinn si granita cu Rusia (nu stiu daca este completa, dar, cel putin din Tallinn, am mers kilometri buni spre est). Si daca nu exista autostrazi, nu pot sa nu mentionez (daca nu am facut-o deja) ca toate cele trei capitale au fost unite in data de 23 august 1989 de mainile a doua milioane de lituanieni, letoni si estoni (posibil sa fi fost si alte nationalitati din ex-URSS care locuiau in Baltice), care au format Lantul Baltic, mana in mana pentru a protesta fata de ocupatia sovietica in ziua in care se implineau 50 de ani de la semnarea odiosului pact Ribbentrop – Molotov. A fost unul dintre cele mai emotionante momente din istoria Tarilor Baltice… Mi-aduc aminte ca am vazut imagini intr-o revista occidentala cu imagini luate din avion sau elicopter – un lant gigantic de 600 km (aparent, a fost aproape neintrerupt la ora 19:00, timp de 15 minute, cand, cu mic, cu mare, balticii au spus NIET Marii Patrii a Sovietelor). In acelasi timp, la Chisinau, aproape 20.000 de oameni demonstrau impotriva pactului dintre comunisti si nazisti, iar la Bucuresti avea loc ultima demonstratie a lui Ceausescu… din fericire, nici in cea mai gri capitala a Europei timpul nu mai avea rabdare…

In fine, destul cu divagatiile istorice, nu mergem prea mult pe drumul spre Narva (granita ruso-estona) si o tulim la stanga prin padure… Vom merge in perimetrul Viru Raba, una dintre zonele amenajate pentru a descoperi mlastinile estone. Zona poate deveni inundabila, ingheata zdravan iarna, iar vara este un mozaic de lacuri si iazuri… am incercat pamantul mlastinos si, daca nu ar fi fost amenajat cu un podet lung de kilometri buni, ar fi fost posibil sa intri adanc in namol… pamantul insa te pacaleste… nu vezi mlastina, este vegetatie peste ea si daca ai calca, sigur te-ai infunda, cel putin un pic… dar exista si locuri in care te-ai putea afunda ca intr-o crevasa.

Drumul prin mlastini este de mai bine de 4 km pe acest podet de lemn. La un moment dat, incep sa apara si iazurile de un albastru profund, iar dupa aproape 2 km de mers pe jos, ajungi la un turn de observatie. Pe care evident ca nu l-am ratat. E o zona placuta, interesanta, in care poti sa-ti umpli plamanii cu aerul profund si fresh al Nordului.

Am mai oprit la Loksa, un orasel aflat mai departe pe malul Golfului Finic, in cautarea unei epave. Am gasit, intr-adevar pe o plaja pustie, urmele unui vas de lemn. Se numea Raketa si a fost una dintre cele 91 de vase construite de Finlanda pentru URSS drept compensatii pentru razboi. A esuat si a fost abandonata in anii ’50, devenind populara pentru iubitorii de fotografii care sa reflecte prabusirea Uniunii Sovietice. Vasul s-a numit Raketa, asa ca plaja adiacenta a primit si ea acelasi nume.

Prin zona mlastinilor, acum parc natural, se afla de asemenea numeroase palate, asa-numite „manors”, dar nu aveam prea mult timp. Asa ca ne-am dus direct la una dintre cele mai spectaculoase cascade din Estonia, cascada Jagala. Si cum mie imi plac cascadele, nu am putut rata sa o vad. Fiind insa aproape mijloc de iulie, dupa o perioada fara ploi (ma rog, „fara ploi” in Estonia inseamna ceva similar cu „destula ploaie” in Romania), cascada nu era la maximul ei, se vedea asta. Dar si asa, era o cascada spectaculoasa, cu acel zgomot de apa foarte fain si odihnitor.

Tura de pe langa Tallinn mi-a intarit ideea ca zona nordica este superba din punct de vedere natural. In excursia aceasta m-am concentrat pe zestrea urbana a Tarilor Baltice, dar cred ca data viitoare, cand voi reveni pe aici, voi descoperi si parcurile nationalele sau insulele estone din Marea Baltica.

Dupa Estonia, am trecut cu feribotul in Finlanda, la Helsinki, de unde am decolat in cursul serii cu o cursa Blue Air (Bucuresti – Helsinki fiind una dintre cele mai noi rute operate de Blue Air). E simplu sa treci din Estonia in Finlanda, sunt numeroase ferry-uri – faci cam doua-trei ore (cele mari, care transporta si automobile, si TIR-uri, fac aproape trei ore, cele mici, doar pentru pasageri cam doua ore). Din pacate, ultima zi a fost cam intunecata, iar in Helsinki chiar a plouat zdravan. Am scris despre Helsinki aici.

Ma bucur ca am ajuns in Baltice, chiar ma bucur. E o zona foarte frumoasa, cu o istorie interesanta, orase-capodopera si o natura deosebita. Si, in plus, odata cu noile curse spre Varsovia (Wizz), Helsinki (Blue), dar si cu a nou-anuntatei Constanta – Tallinn a celor de la Nordica, Tarile Baltice sunt din ce in ce mai aproape… Luati-le in considerare!

Imagini Estonia

Prajitura cu capsuni dis-de-dimineata la micul dejun

Prin codrii Estoniei

Acesti pomi falnici ai Estoniei

Podetul de peste mlastinile Viru Raba

Iarba inselatoare… pasesti, te poti afunda. Mai ales dupa ploi

Ochiuri de apa de un albastru infinit

Frumusetea naturii Nordului

Un punct de observatie

Ce se vede de sus

Eu, Eugen si Raketa 🙂

Cascada Jagala … nu la fel de bogata ca primavara sau toamna

Inapoi spre Tallinn

Care ne asteapta cu aerul lui medieval