Daca te uiti pe o harta amanuntita a Filipinelor, Bohol seamana foarte mult cu o lacrima… este insa o lacrima vesela, scaldata in soare, verde si stralucitoare… Ce e insa asa special in aceasta insula, una dintre miile de insule ale Filipinelor – pai aici se afla deliciosii, dar nu gustosii Chocolate Hills si cel mai mic primat din lume – tarsienii.
Cand am vizitat Filipinelor, am ajuns la un moment dat la Cebu. Cebu este cel de-al doilea oras al arhipelagului dupa Manila si este locul unde au debarcat pentru prima oara in Filipine trupa lui Magellan si Piagafeta care au efectuat primul tur complet al lumii… Orasul nu m-a impresionat in mod deosebit, poate si pentru ca am avut parte de niste zile extrem de intunecate, cu un cer negru acoperit de un plafon foarte jos de nori… Dar intr-o dimineata, am hotarat sa dam o fuga de o zi in insula vecina.
Ne-am prezentat dis-de-dimineata la statia de ferry si am cumparat bilete pentru urmatoare cursa in directia Tagbilaran… sunt in jur de 8 curse rapide pe zi care face aproape doua ore. La poarta de imbarcare, astepta un nene la un birou care oferea tururi prin Bohol… si cum pretul era foarte similar cu cel indicat in Lonely Planet (3000 peso pentru o masina, adica 40 euro), am batut palma… A dat un telefon si a confirmat ca vom fi asteptati la portul din Tagbilaran…
Drumul a fost placut si fara probleme… era o zi superba, cer albastru, totul a fost super ok… Neasteptat pentru punctualitatea filipineza, chiar eram asteptati de un nene cu o hartie pe care scria “Welcome to Bohol” si numele meu putin spaniolizat :).
In cateva minute ieseam din capitala insulei si intram in mijlocul unui paradis verde, cu orezarii si palmieri, cu rauri albastre si un cer superb… Am oprit la inceput la statuia unui conquistador spaniol numit Miguel Lopez de Legazpi. Calatorind peste tot in lume, am gasit o retorica destul de anti-coloniala… Englezii, francezii sau spaniolii au fost pe aici, dar au fost niste nenorociti, ne-au luat in robie, ne-au jefuit, ne-au ucis, ne-au violat femeile, etc, etc… E drept, in multe locuri, cultura locala este vizibil influentata de fostul stapan colonial… In Filipine, peste tot, perioada coloniala a fost privita ca o mantuire a localnicilor, colonialistii spanioli fiind prezentati ca niste civilizatori. Presupun ca diferenta vine din faptul ca biserica catolica a penetrate puternic si a ramas cu o imensa influenta… spaniolul nu mai este deci cuceritorul care ne-a chinuit, ci este mantuitorul care ne-a adus lumina lui Isus… de aceea Magellan, Pigafetta si restul nu sunt priviti de multi ca invadatori, ci mai degraba apostoli ai civilizatiei…
De altfel, in Bohol, Legazpi a fost bine primit de localnici dupa ce a reusit sa-i convinga ca nu este portughez, ceilalti europeni care atacasera si jefuisera Cebu cu vreo patru decenii inainte. Dupa ce i-a convins ca a venit sa faca comert, fiind in cautare de mirodenii si aur, Legazpi a facut o alianta semnata cu sange (atat el cat si liderul filipinez Datu Sikatuna au varsat sange intr-o cupa si fiecare a baut sangele celuilat – pe atunci nu exista SIDA :)… Ei bine, acest moment de realizare a fratiei de sange intre Legazpi si Sikatuna este comemorat prin statuie, dar si prin Festival Sandugo…
Plecand mai departe, ne oprim la un atelier specializat in mobila facuta din reciclarea cauciucurilor de camioane pentru ca intr-un final sa ajungem la un loc unde putem vedea tarsieri… Tarsierii sunt cea mai mica primata din lume, si una dintre cele mai vechi… La prima vedere este un sobolan micut si dragut agatandu-se de trunchiurile arbustilor, cu niste ochi imensi, bulbucati (daca noi am avea ochii tarsierilor, ar fi de 150 de ori mai mari) pentru o privire de noapte impecabila… Tarsierii sunt o specie pe cale de disparitie si mai traiesc in doar cateva insule din Filipine, dar cei mai multi sunt pe insula Bohol care i-a transformat intr-un carlig turistic, dar si investind numeroase fonduri in protectia lor… Locul unde ne-am oprit nu este un centru stiintific de cercetare (cum de altfel exista unul pe insula), ci mai degraba un stop turistic unde vezi niste tarsieri, te pozezi cu ei pe mana si cumperi suveniruri cam kitschi despre tarsieri… Oricum, animalutele sunt extrem de simpatice, chiar daca dormiteaza (sunt animale de noapte) si deci nu prea isi intorc capul la 360 de grade…
Mai departe, ne oprim la un pod mobil construit din banii Uniunii Europene (iaca, unde se mai duc banii nostrii) si unde mancam niste banane la gratar (nu m-au dat pe spate) pentru a ajunge in fine la marea atractie a Boholului pe langa tarsieri, la Chocolate Hills !
Ce sunt Chocolate Hills ? O serie de dealuri (sunt peste 150) aproape identice care in sezonul uscat capata o culoare maronie si aduc ca niste cupe de inghetata de ciocolata gigantice… Legendele vorbesc despre lacrimile unui urias, dar in realitate sunt niste reserve de corali care au fost ridicati la suprafata de geologia locului… erodate uniform de soare, vant si uragane au dus la aceste forme, iar vegetatia destul de “subtire” care s-a depus peste le-a transformat in aceste cupe de ciocolata…
Eu am fost la inceputul sezonului secetos, deci dealurile aveau inca o culoare verde, deci nu am vazut niste Dealuri de Ciocolata, ci mai repede dealuri de gelato de menta !!! Oricum, este o priveliste unica si memorabila… realmente par ca si cum un urias ar fi pus zeci si sute de cupe de inghetata pe acest con imens care este Boholul…
Si cum suntem in Filipine, unde distractia e la ea acasa, la punctul unde se vad cel mai bine dealurile, poti gasi si o matura… pentru a poza ca o vrajitoare zburand peste dealuri… curate distractie filipineza !
Dar desi ni s-a facut destul de foame, n-am putut sa nu oprim vreo jumatate de ora la o ferma de fluturi pentru a admira aceste superbe, dar delicate fiinte… In fine, am ajuns in locul unde mananca toti turistii – in satul Loboc, un sat traditional, cu o biserica catolica cu o arhitectura tipic coloniala, dar facuta din coral si piatra, dar unde poti sa iei un vaporas cu care sa faci o mica croaziera pe rau in sus, in timp ce sa ai parte de un “lunch buffet”. Din pacate, am ajuns prea tarziu sa mai facem si croaziera ca se inopta, dar mancarea a fost buna si a venit pe un stomac cam dand semne de nervozitate…
Din pacate, se insera, asa ca ne-am intors la port de unde am luat primul vapor spre Cebu… In port, un orb canta extrem de frumos… dar cine nu cand frumos in Filipine, unde indiferent daca ploua sau nu, esti sarac sau ai ceva sa pui pe masa, traiesti in mijlocul orasului sau al orezariilor, nu se poate sa nu susti un recital pe zi…
Cum ajungi in Bohol, Filipine
KLM este singura companie europeana care zboara la Manila. Poti sa ajungi la Manila sau la Cebu din trei zboruri, unul pana in Europa, al doilea pana intr-unul din marile huburi ale Asiei gen Hong Kong, Bangkok, Singapore, Kuala Lumpur si mai departe spre Manila sau Cebu. Din Cebu, poti sa treci cu vaporul pana in Bohol. Daca ajungi in Manila, poti sa iei o cursa a companiei Cebu Pacific direct la Tagbilaran.
Viza Filipine
Cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru 21 de zile, doar de un pasaport valabil.
Cand sa mergi in Filipine
Perioada secetoasa este ianuarie – aprilie cu martie cea mai insorita si secetoasa luna… Asta nu inseamna ca nu poti sa fi murat de o ploaie rapida tropicala oricand… Daca vrei sa vezi statistica care sa-ti prezica cum va fi vremea in Bohol, Filipine intr-o anumita luna, fa click aici.
Top 3 obiective turistice Bohol
Tarsieni, Chocolate Hills si o plimbare cu vaporasul
Harta Bohol
Imagini Bohol, Filipine
Cursa SuperCat Cebu – Bohol
Dl. Cesar Dumitru este asteptat in Bohol
Portul Tagbilaran
Infratirea Legazpi – Sikatuna
Banane…
Prin Bohol
Peste tot, orezarii
si orezari
Aici, poti vedea tarsieri
Eu si o ruda foarte indepartata si foarte mica
Si in mediul lui natural…
Prin Bohol
Banane prajite… o delicatesa
Pe podul finantat de Uniunea Europeana…
Cele doua puncte forte ale brandului de insula
Chocolate Hills
Pregatire de vajhat ?
Harry Potter, unde esti ? Gata de vajhat peste Chocolate Hills ?
Welcome to Paradise
ce va ziceam eu ?
Asa arata vasele de croaziera din Bohol
si mancarea aferenta
"Chocolate Hills" mi-a captat imediat atentia, dar chiar daca nu sunt facuti din ciocolata tot arata foarte bine.
Ce simpatic e animalutul!
*o alta varianta : Bucuresti- Frankfurt (Lufthansa) apoi (Air China)-Beijing-Manila aprox.500 euro/bilet in perioada asta…nu stiu in alta periaoda a anului…
*Si in Cebu sunt cateva locuri de vizitat .Crucea lui Magelan , biserica Church St Nino ..binenteles sa nu uitam marile magazine Gaisano,…
*am uitat sa mentionez ca hotelurile sunt numai de 4 si 5 stele deci mult mai rentabil e sa inchiriezi o casa,…cu tot confortul
*sunt multe de spus mai ales despre faptul ca in iunie iulie nu poti sa meergi mai mult de 100 m fara sa curga apa pe tine caldura mare monser…(35..45 grade) seara noaptea e ok…..
*o plaja pe care am ratat-o Malapascua beach…plaja indragostitilor….
*am vizitat numai Moalboal beach in partea opusa a orasului Cebu dar se merge cu mini autocare…..
………calatorie placuta celor curajosi
Multumesc frumos de adaugiri… Ma gandeam sa scriu la un moment dat si despre Cebu 🙂 Eu am stat la un mic hotel tinut de niste neozeelandezi prin oras.
Salutari din Bohol! Panglao, de fapt – simpatica insulitza, si la fel de draguta, calatoria cu „tricicleta”. De tarsieri inca nu am dat, dar de catzei, pisici si shoparle gecko, e plina insula :). Maine merg la scufundari, daca reusesc sa inchiriez o camera foto subacvatica la un pret ok, voi posta la mine pe site poze din alta lume – cea a tacerii. Virgil
He, he, mi-aduci aminte de momente frumoase 🙂 Distractie faina !
Din pacate, am doar trei zile la dispozitie … azi am facut primele doua scufundari, maine mai am doua … e superb sub apa, dar nici deasupra nu e rau de loc – azi am vazut ce n-am mai vazut de mult, licurici … era plin un pom de ei. As sta mai mult, dar nu pot, am de lucru, si Filipinele sunt doar o etapa din calatoria mea sud-est asiatica (alaturi de Laos, Vietnam, Indonezia …) 🙂
[…] Am fost in insula Bohol, o insula verde unde, chiar daca ai doar o zi, poti descoperi niste locuri memorabile si experiente diverse – de la a admira Chocolate Hills la a mangaia un tarsier, cel mai mic primat al lumii, de la a te plimba cu barca sau pluta pe un rau la bisericile coloniale spaniole care iti vor sugera mai degraba America Latina. Pe blog, am un articol despre Bohol, puteti sa-l gasiti aici. […]