Acum cativa ani, Lonely Planet publica prima editie a ghidului “Lonely Planet – Myanmar”, unde puteai gasi obisnuitele sfaturi cum si unde sa calatoresti independent in Myanmar, tara aflata sub o dictatura militara de cateva decenii. Imediat, grupuri de aparare a drepturilor omului au sarit impotriva lui Lonely Planet, cerand retragerea cartii de pe piata, sustinand ca o astfel de carte incurajeaza calatorii sa mearga in Myanmar si regimul ar putea astfel sa mai primeasca o sursa de finantare in afara sacului cu bani veniti din China.
Lonely Planet, pe atunci detinut inca de familia Wheeler, a ales sa nu retraga cartea de pe piata, iar punctul de vedere al lui Tony Wheeler il puteti citi aici.
Dupa ce BBC a achizitionat pachetul majoritar la Lonely Planet, cel mai mare sindicat din Marea Britanie a cerut din nou boicotarea Lonely Planet, dar rezultatele acestui boicot au fost nule… Intrebarea insa ramane – este corect sa calatorim intr-o tara aflata sub dictatura?
In primul rand, trebuie sa definim ce este o dictatura si ce nu e. Dictatura este o tara unde drepturile omului (politice, economice, de libera circulatie etc.) sunt ingradite. Un semnal clar ca o tara nu este o democratie, ci o dictatura, este existenta unor alegeri multipartite libere, in care castigatorul sa nu o faca cu peste 97% din voturi. Bon. Pai, in cazul de fata, exista numeroase tari care se califica, iar unele, culmea, sunt vizitate de milioane de turisti in fiecare an. Nu mai tarziu decat pana acum cateva luni, doua din destinatiile all-inclusive cele mai populare ale romanilor, Tunisia si Egiptul, au fost zguduite de revolutii democratice care i-au alungat de la putere pe Ben Ali si Mubarak, care conduceau respectivele tari in mod dictatorial de peste trei decenii… Oare cand acesti turisti mancau pana cadeau pe jos (ca doar era all-inclusive!) se gandeau ca banii lor duc la sprijinirea unor dictaturi?
Pai, hai sa luam la rand tarile cu dictaturi… N-o sa le pot trece pe toate in revista, sunt destul de multe, dar hai sa le mentionez pe cele mai “imbietoare”: Emiratele Arabe Unite – o dictatura de tip medieval fara alegeri, in care toate afacerile si controlul politic se afla in mainile unei familii cu bogatii fara margini. Aceeasi situatie se regaseste in Qatar, Kuweit, Oman, Yemen si, mai ales, in anacronicul Regat Protector al celor Doua Moschei Sfinte (cunoscut in afara tarii sub numele mai sexy de Arabia Saudita).
Sa facem niste pasi mai la est, spre Asia. Republica Populara Chineza este cea mai populata tara din lume, cea mai dinamica economie, in curand cea mai mare economie a lumii, dar este o dictatura. Alaturi de ea, dictaturi sunt Singapore (acelasi partid castiga alegerile cu peste 99% din anul 1965), Laos, Vietnam, Myanmar, Coreea de Nord, Brunei.
In ciuda progreselor democratice, mai gasesti regimuri dictatoriale si in Europa – Belarus sau Azerbaidjan sunt proprietatea presedintilor sai, iar Asia Centrala nu inregistreaza nicio democratie.
Africa este plina de dictatori, e drept ceva mai cizelati decat saltimbancii politici ai deceniilor trecute, iar in America, Cuba, Haiti, Venezuela si alte cateva tari nu prea dau pe dinafara cu democratia.
Hopa, deci, iata, pe aceasta lista gasim tari care primesc milioane de turisti – China, Singapore, Emirate, Cuba, Vietnam, Maroc, tari considerate de multi ca fiind turistice.
Daca este sa ne uitam la aceasta lista, sunt dictaturi care au nimerit-o bine economic (gen Emirate, Singapore) sau dictaturi care au dat-o zdravan in bara, populatia suferind lipsuri majore (gen Coreea de Nord, Myanmar, parti semnificative din China etc.). Si in aceste conditii, este corect sa calatoresti in aceste tari?
Ca turist intr-o dictatura, poti sa alegi sa reduci la minimum sumele de bani pe care le bagi in buzunarele juntei, partidului sau parintelui natiunii, alegand sa dormi in pensiuni private si mancand la restaurante particulare si nu la marile stabilimente de partid si de stat. Vei gasi astfel de locuri inclusiv in Cuba, singura tara unde totul este de stat fiind Coreea de Nord. Poti, de asemenea, sa alegi transport privat (varul proprietarului pensiunii este intotdeauna disponibil sa te duca cu masina sau ricsa nu stiu unde). Si chiar in cazul in care o parte din banii tai ajung in mainile statului, personal cred ca beneficiul localnicilor de a putea vedea si interactiona cu straini este mult mai mare. De la cine credeti ca provin multe informatii de presa – de la turisti… Sa ne reamintim de Sergiu Matei, ziarist la Pro TV, dar aflat in Tibet pentru a escalada un munte impreuna cu Alex Gavan, care a filmat cum refugiatii tibetani erau secerati de Armata Populara Chineza si in plus l-a si salvat pe unul dintre ei… Daca nu ar fi fost acolo, probabil, nimeni nu ar fi auzit vreodata ca tibetanii continua sa fie ucisi pe granita.
Deci, pe de o parte, avem riscul ca niste bani sa ajunga in buzunarele dictatorilor, comparativ cu oportunitatea ca niste oameni obisnuiti sa castige niste bani pentru ei si familia lor, dar si sa interactioneze cu strainii si sa afle cum e “afara”. Ce credeti ca e mai bine? Voi ce parere aveti?
Statuia lui Great Leader din Phenian, Coreea de Nord
Fidel vorbeste la televizor de vreo 10 ore (poza e facuta in aeroportul Havana)
Mao in Piata Tienanmen – Beijing, China
Sultanul Bruneiului
Nici Singapore nu e democratie
Ca sa nu mai pomenim de Emiratele Arabe Unite
Sigur ca da, chiar daca ar fi doar un singur motiv pentru a o face: dictaturile sunt mult mai sigure, din punct de vedere al turistulu,i decat tarile asa zise democratice. Ar mai fi multe de spus, de exemplu ce este o dictatura si asa mai departe, dar asta ar insemna sa facem politica si mi-e sila de asa ceva.
Gand la gand. China mi s-a parut mult mai sigura decat Belgia, de exemplu 🙂
Toata lumea vorbeste de Myanmar pentru ca s-a implicat chiar si marele Bono. Si a fost o campanie pana si pe MTV pentru eliberarea lui Aung San Suu Kyi. Daca nu se intampla asta, s-ar fi dus acolo toti hipsterii budisti. In realitate, am auzit ca vizita strainilor e buna pentru localnici pentru ca le ridica moralul si le arata ca nu au fost parasiti de restul lumii. Si chiar au nevoie de banii respectivi.
Nu as fi la fel de sigur in legatura cu siguranta mea. Nu stiu cat de safe e sa ajungi intr-o inchisoare care nu are legatura cu drepturile omului dintr-o greseala stupida. Stim foarte bine cati au ajuns in inchisoare pentru ca s-au sarutat pe plaja in Dubai sau prin restaurante. Sau de cei care au facut sex in camera lor de hotel si au fost turnati de un angajat ca nu sunt casatoriti.
La fel, nu stiu cat de dragut e sa primesti amenda in Singapore pentru ca mesteci guma pe strada. Sau cum e sa fii victima unui control inopinat in care politistii vin cu un borcan si te obliga sa faci pipi in el. Iar legea din Singapore te condamna la inchisoare pentru consum de droguri chiar daca ai fumat ceva in urma cu 6 luni cand ai trecut prin Amsterdam.
La fel de nesigura pare si Thailanda, unde se spune ca poti ajunge la puscarie si daca versi cafeaua pe un ziar unde e poza regelui.
Si nu, multe locuri nu mi se par sigure nici pe strada. Doar pentru ca o mana de fier domneste asupra oamenilor nu inseamna ca ei stau linistiti in case. Sunt tari sarace cu zeci sau sute de milioane de locuitori care se bazeaza pe venirea turistilor. Toti vor sa faca un ban de pe urma ta. Sunt toti cinstiti?
Nu o sa cred niciodata ca tarile astea sunt mai sigure decat Europa. Dar nici pericolul si nici problemele de constiinta ale lui Bono nu ma vor tine departe de zonele astea. Pentru ca, in afara de Europa si continentul nord-american, cam asa arata toata planeta.
Au lasat-o mai usor cu boicotarea Myanmar pentru ca era total ineficienta.60% din turistii care veneau erau asiatici, daca un om e curios sa vada o tara se duce, obtine viza si se duce.Pina la urma problema e de bani, nu de regim.Cine are bani multi merge si in SUA, Canada, nu vedeti ca toate fufele din televiziuni fac shopping in State?Daca ar merge un om simplu ca vrea sa stea si el doua saptamini ca turist pe acolo i-ar trinti usa in nas.Se poate vorbi de democratie cind ti se cer garantii ca te intorci?
Pentru multe tari turismul nu reprezinta mare lucru in PIB.Pt.Thailanda stiu ca e 6 % cu 14 milioane de turisti, pentru Myanmar cam 0,5%.Mie imi vine sa rid cum se indeamna turistii unii pe altii sa ia autobuzul, nu trenul , ca trenul aduce venituri guvernului etc.Privatii platesc taxe si impozite, tot la guvern merg banii.Vreau sa vad dictatura care se prabuseste ca nu am cheltuit eu 100 dolari in plus.
Printre particulari gasesti atitia smecheri gata sa-ti ia ultimul ban din buzunar, ca astia cred ca banii in Europa cresc in copac.Refuz oriunde sa platesc preturi exagerate, nu mi-e jena sa negociez.
@ Alex – si Romania iti pare sigura? Plus crimele in serie din USA, violurie etc. Exceptind zone din America Latina ( grad maxim de risc) nu e Occidentul cel mai sigur loc de pe Planeta.
Romania este super sigura, comparativ chiar si cu tari din Occident. Si asta o gasesti inclusiv in toate ghidurile despre Romania.
Ce ne mai place sa spunem ca traim intr-o tara de c@#^%. Oare chiar ne baricadam in case la venirea serii? Crimele in serie si violurile din SUA? Wtf, despre ce vorbim? Vestul salbatic si filme cu Bruce Willis? Mai bine ne-am gandi ca SUA este lovita de o catastrofa naturala in fiecare film cu buget urias, asa ca e periculos sa mergem acolo. In realitate, chiar New York-ul este considerat unul dintre cele mai sigure orase americane. Daca vrei sa mergi in Ferentari (indiferent de orasul in care te afli), atunci ai ales singur sa faci turism de aventura.
De ce spun ca Occidentul este sigur? Prin orice oras din partea asta de lume m-am plimbat noaptea pe strazi fara sa am probleme. De fapt, era inca plin de turisti si la 12 noaptea. Daca nu era sezon, era plin de localnici care veneau din cluburi. Daca e pustiu si nu stii pe unde esti, vezi un politist iar el te indruma spre bulevard. Chiar ghidurile turistice spun ca poti vizita aproape toate zonele din oras chiar si noaptea. Chiar si daca esti femeie! Incearca asta in Asia, America de Sud sau Africa.
In tarile sub dictatura sau cu regim autoritar (Iran nu e chair dictatura – sunt alegeri mai mult sau mai putin libere … dar sunt alegeri) pe care le-am vizitat m-am simtit mult mai in siguranta decat in tari cu regim democratic. Banuiesc ca sunt mai multi hoti in New York sau Paris decat in Teheran; sau mai multi banditi pusi pe talharii inarmate in Guatemala City decat in Dubai.
Probabil ca nu e distractiv sa te aresteze in Iran sau in China … dar astea ar fi exceptiile care intaresc regula mai degraba decat pericole reale la adresa turistului. Exact asa cum poti fi jefuit la Washigton poti sa ai ghinion sa te ia politia la intrebari in Thailanda daca exagerezi cu bautura si scandalu’
Pentru mine avantajul unui venit pentu localnici compenseaza deavantajul ca ai putea indirect sprijini regimul de la putere … poate doar in Coreea de Nord as avea retineri pt ca se paote merge doar all-inclusive cu agentii de stat 🙁 trist!
Acum citeva zile o tinara filipineza stabilita in Moscova intreba daca ajung 1000 $ ca sa stai trei saptamini in Yangon.Dorea sa-si gaseasca iubitul, nu avea decit numarul lui de telefon, nu si adresa.Lumea a dat tot felul de sfaturi pina a lamurit-o un birmanez cu capul pe umeri cum sta situatia la ei.Fostul iubit, militar cu studii la Moscova nu se poate intilni cu ea; daca e insurat ar fi vai de el.Posibil si sa fie arestat sau sa o fi uitat pur si simplu.
Sa speram ca filipineza se razgindeste si nu strica frumusete de bani fugind dupa o himera.
Ganditi-va ce insemna pentru un roman acum 30 de ani doar sa vada un occidental pe strada. Daca mai si schimba trei vorbe cu el credea ca l-a luat pe Dumnezeu de-un picior! Cred ca turismul are mult mai multe efecte pozitive decat negative asupra populatiei, mai ales la nivel psihic. Si sa fim seriosi, dictaturile au surse de venit infinit mai mari decat turismul… Plus ca daca esti mai aventuros din fire poti merge cu couchsurfing – si asa scapi de spectrul neplacut de a fi ajutat o dictatura, chiar si cu sume dintre cele mai mici.
In China e oarecum dictatura si e destul de safe sa mergi. In Vietnam la fel, trebuie doar sa ai grija sa nu te pacaleasca taximetristii sau diversi vanzatori de bunuri de consum. Iar in Coreea de Nord, dupa cum zice si Cezar, e super, abia astept sa ajung. Din toate tarile in care am fost cel mai periculos mi s-a parut America de Sud. Nu mi s-a intamplat nimic rau in 7 luni, dar cand am ajuns pe aeroportul din Madrid m-am simtit automat mai in siguranta.
Of democratia asta dar in china este o circumstanta atenuata in china trebuie sa lucrezi multe ore trebuie sa ai un organism puternic rezistent…
Foarte tare
China si Vietnam sunt dictaturi partiale si sa nu uitam ca daca o tara e comunista asta nu inseamna este dictatura.
Nu, in general tarile comuniste sunt niste democratii reale si pure 😉