Cred ca am aceleasi preferinte ca si ale lui Eugen – ma atrag si pe mine tarile mici, tarile liliputane, tarile minuscule. Cred ca in primele 10 tari vizitate vreodata s-au numarat Vatican, Monaco si Liechtenstein si ulterior, am incercat sa nu ratez vreuna mai ales daca eram prin preajma. Eugen mi-a trimis din nou o serie de articole foarte faine despre unul din mini-tarile (ma rog, regiune autonoma) care si mie mi-au placut datorita fuziunii multi-culturala – Macao. Va invit la citit !
Mă atrag în mod deosebit țările foarte mici (includ aici și orașe-stat sau regiunile autonome cu statut special). Am vizitat și mi-au plăcut în Europa Monaco, Liechtenstein, Andorra, Luxemburg și Kosovo, în Asia Macao, Hong Kong și Singapore iar în Caraibe Santa Lucia, Antigua & Barbuda, Barbados, Sint Marteen și Saint Martin.
Aș mai dori să ajungem și în Lesotho și Eswatini, în celelalte țărișoare din Marea Caraibilor unde nu am ajuns, în Malta și în insulele dependente a Coroanei Britanice (Insula Man, Jersey și Guernsey) și, de ce nu, și în exoticele țări ale Polineziei (Vanuatu, Tokelau, Kiribati, Tonga sau Nauru). Și nu numai.
În continuare vă povestesc despre călătoria noastră în Macao: despre acest oraș-regiune cu statut special, despre ce e de văzut acolo și despre cum era să dormim în stradă în această fostă colonie portugheză.
Despre Macao
Era la sfârșitul lunii august 2014 când am părăsit China către următoarea noastră destinație: Macao. Nu știam foarte multe despre acest oraș-regiune cu statut special. Știam că este orașul cazinourilor, un fel de „Las Vegas” al Asiei. Și mai țineam minte jocul de cărți din copilărie, botezat așa.
Macao a fost sub ocupație portugheză timp de aproape 500 de ani, de la începutul secolului al XVI-lea. În anul 1999 Portugalia a transferat Chinei suveranitatea asupra acestei regiuni, Macao devenind Regiunea Administrativă Specială a Republicii Populare Chineze adică a ajuns sub tutela „patriei mumă”, China.
Chiar dacă nu este oficial recunoscut ca țară, eu mi-am permis să îl includ la țările vizitate fiindcă este și nu este China – are propriul steag, monedă (pataca) și imn național. Și fiindcă e cu totul altceva decât China tradițională, comunistă.
Are o suprafață destul de mică, de aproximativ 30 de kilometri pătrați cu o populație puțin peste 650000 de locuitori fiind locul 1 în lume ca densitate pe kilometru pătrat de suprafață.
Se pare că numele țării provine de la numele templului A-ma care mai există și astăzi. Și pe care din păcate nu am ajuns să îl vizităm. Se pare că atunci când portughezii au intrebat pe localnici cum se numește acel loc, ei au răspuns „Maa-gok” ceea ce în traducere însemna „Pavilionul Mamei”.
Cum ajungi în Macao ?
Noi am ajuns în Macao pe cale rutieră, din China. Trebuie știut că cetățenii români au nevoie de viză pentru China dar nu și pentru Macao. Cetățenii chinezi nu au însă voie să ajungă în Macao (probabil fără invitație determinată de motive întemeiate), ghidul nostru chinez ne-a părăsit la graniță.
În Macao poți să ajungi și cu avionul, aeroportul Macao (MFM) a ajuns să depășească șapte milioane de pasageri. Și dacă există aeroportul Macao trebuia să existe și compania națională de zbor. Air Macau deservește zboruri către și dinspre țările învecinate: Taiwan, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Vietnam și bine-nțeles China. În Macao poți să ajungi și cu feribotul, în special din Hong Kong.
Ce să vizitezi în Macao ?
Chiar dacă nu ai poate foarte multe de vizitat în fosta colonie portugheză, chiar merită, este un loc totuși încărcat de istorie. Principalele atracții sunt însăși clădirile coloniale a căror arhitectură amintește de ocupația portugheză. Pe ici pe colo, „prin părțile esențiale” mai apar încă denumiri în limba portugheză.
Un loc important din punct de vedere istoric este Fortaleza do Monte adică „Cetățuia de pe Munte” situată pe colina cunoscută sub numele de Mount Hill. Fortăreașa a fost ridicată în secolul al XVII-lea cu scopul de a proteja proprietățile iezuiților portughezi față de invazia piraților. Aici mai pot fi admirate și astăzi tunuri din perioada invaziei olandeze de la jumătatea secolului al XVII-lea.
Fortaleza do Monte oferă o panoramă asupra Macao. Iar panorama îți arată faptul că aici nu curge doar lapte și miere, Macao nu oferă doar lux și opulență, multe clădiri din oraș se află în paragină, cu fațadele scorojite.
Situat pe o colină, principalul simbol al orașului este catedrala Sfântul Paul – mă rog, fațada catedralei din fostul complex religios Sfântul Paul, atât a mai rămas. Ca să ajungi la ea trebuie să urci 68 de trepte. Complexul care cuprindea catedrala și colegiul a fost construit în prima parte a secolului al XVII-lea de către iezuiți. Odată cu pierderea importanței economice a Macao în favoarea Hong Kong-ului care a devenit principalul port, complexul religios a intrat în declin și a fost distrus în mare parte la mijlocul secolului al XIX-lea de un incendiu izbucnit în timpul unui taifun. În apropierea fostei catedrale se află un monument care simbolizează înființarea Macao: întâlnirea unui portughez cu o chinezoaică.
Plimbându-ne pe străduțele comerciale cu zeci de magazine am ajuns în „Largo do Senado” adică în Piața Senatului. Aici se află catedrala care poartă hramul Sfântului Dominic, înălțată la sfârșitul secolului al XVI-lea de trei pastori spanioli din Ordinul Dominican. Din punct de vedere arhitectural, acest lăcaș construit în stil baroc are influențe atât europene cât și macaneze. Atât ușile cât și acoperișul sunt din lemn de tec.
În „Largo do Senado” întâlnim o grămadă de clădiri coloniale construite în perioada ocupației portugheze. Aici se află și „Instituto para os assuntos civicos e municipais”, un fel de Primărie (bine, în traducere vine „Institutul pentru afaceri civice și municipale”) dar și „Santa Casa Da Misericordia” adică „Sfânta Casă a Milei”. Este sediul macanez al organizației caritabile portugheze înființată la sfârșitul secolului al XV-lea în Lisabona.
Cam asta am ajuns noi să vedem în Macao.
Food&Drinks&Souvenirs dar mai ales Entertainment
Entertainmentul = divertismentul oferit de cazinouri
Când vine vorba de divertisment și viață de noapte, cazinourile din Macao sunt renumite în toată lumea. Macao este însuși cunoscut ca și Las Vegas-ul Asiei. La cazinouri, intrarea și privitul nu costă nimic doar dacă vrei să joci scoți bani din buzunar. Iar peste tot fotografiatul este strict interzis – e un loc oarecum intim unde identitatea clienților trebuie protejată.
Trebuie știut faptul că Macao este singurul loc din China unde cazinourile sunt legale (așa cum spuneam Macao este și nu este parte a Chinei). Printre cele șase companii care operează cazinouri se numără compania antreprenorului macanez Stanley Ho dar și companiile americane Las Vegas Sands și MGM China Holdings, subsidiara celebrului operator de cazinouri din Las Vegas.
Deși Macao deține propria monedă – Pataca, moneda convertibilă în cazinouri este Dolarul de Hong Kong.
În principiu fiecare cazinou are atașat un hotel și unul sau mai multe restaurante. Fiindcă vorba aceea, să ai tot la îndemână ca să poți juca în liniște.
Cele mai solicitate jocuri în cazinouri sunt Baccarat-ul, păcănelele, Black Jack-ul și ruleta. Programul cazinourilor este non-stop, dimineața densitatea clienților e cea mai mică, numărul de clienți crește pe măsură ce seara se apropie.
În anul 2014 când am fost noi cele mai cunoscute cazinouri erau Casino Lisboa și Grand Lisboa, Venetian Macao și MGM Macao.
Casino Lisboa a fost printre primele cazinouri deschise în Macao – proprietate a magnatului macanez Stanley Ho, cel care în anul 2008 a deschis și ansamblul Grand Lisboa.
Venetian Macao este o replică a cazinoului The Venetian din Las Vegas, deținut de aceiași companie, Las Vegas Sands. Este cel mai mare resort de cazinouri din lume fiind de două ori mai mare decât sora mai „bătrână” din Las Vegas. La amenajarea lui nu s-a făcut rabat de la costuri, este Veneția „copy-paste”. Nu lipsește nimic din spiritul Veneției: Campanula, Canal Grande, Ponte di Rialto, Canal San Luca și nici gondolierii care cântă serenade.
Cazinoul MGM Macao este operat în proporții egale de consorțiul american MGM dar și de fiica magnatului macanez Stanley Ho. Punctul cheie este Grande Praça, având ca tematică arhitectura clădirilor istorice de pe bătrânul continent dar și cea locală din perioada ocupației portugheze.
De când am fost noi numărul cazinourilor a crescut constant depășind 40 și încă se mai construiesc. Între timp au apărut printre altele Wynn Palace și Parisian Macao, ultimul având ca tematică vechiul Paris.
Food & Drink – Macao
Așa cum mai spuneam, întotdeauna îmi place să mă înfrupt din specialitățile locale, sunt pentru mine cu atât mai tentante cu cât sunt mai caudate.
Ce preparate specific găsești în Macao ? Păi influența portugheză persistă în continuare așa că preparatele lusitane sunt la ele acasă. Fie că vorbim despre deserturi, garnituri (pireu de cartofi) sau tradiționalul „Arroz de Mariscos” (un fel de Paella portugheză preparată din orez cu fructi de mare). Desigur nu lipsesc nici specialitățile chinezești pe care le cunoaștem.
O specialitate culinară locală pe care am întâlnit-o aici (cunoscută și în țările învecinate din sudul Asiei – Singapore sau Malaezia) este Bakkwa sau Rougan, felii subțiri de șuncă uscată condimentată. Mai multe prăvălii vindeau tot felul de variante de Bakkwa. Aceasta se prepare din carne de porc, vită sau oaie la care se adaugă sare, zahăr, miere, sos de soia și diferite condimente care îi oferă un gust dulceag ușor picant.
Poți alege berea locală Macau Beer (cum altfel s-ar fi putut numi) produsă de Cervejaria de Macau. Poți savura diferite băuturi fie vinuri portugheze, fie diferite băuturi chinezești precum vin și rachiu de orez sau de prune.
Când vine vorba să alegi un suvenir care să îți aduci aminte peste ani că ai fost în Macao, pe lângă „the classics” – magneți, tricouri sau brelocuri poți alege un pachet de Bakkwa sau o cutie metalică frumos pictată de fursecuri cu migdale sau alune caju.
Imagini Macao
Catedrala St. Paul din Macao – simbolul colonial al orasului
Piata din fata Catedralei
Biserica Sf. Dominic
Centrul orasului – dominat de cazinoul Grand Lisboa
Strada comerciala inainte de distantare sociala
Bakkwa, celebra delicatesa de Macao
Macao – intalnirea dintre un portughez si o chinezoaica
Ofrande
Panorama Macao. Nu peste tot glitz si lumini
Portugheza continua sa fie limba oficiala in Macao
Pataca, valuta din Macao
Casa Milei
Matteo Ricci
