Cum toamna asta a fost (si este) lunga si frumoasa, m-am gandit ca daca tot stau prin Bucuresti, nu ar fi o idee rea sa dau niste ture pe langa oras, asa, in day trip-uri. In unele locuri am fost mai des (Mogosoaia am fost de multe ori), in altele de putine ori (am ajuns la Stirbey pentru a doua oara), in altele nu am mai fost demult (Pasarea sau Cernica cred ca nu am mai fost de vreo 30 si ceva de ani). Ca sa nu zic ca am fost sa vad niste locuri in premiera – cum ar fi Corbii de Piatra sau biserica Negoiesti, asa ca m-am gandit sa va recomand niste trasee prin jur de Bucuresti pe care merita sa le faci – chiar si acum in zile de toamna tarzie, fie oricand. Evident, in mijlocul verii cand noaptea vine pe la orele 22:00, poti sa vezi mai multe, sau sa te bucuri mai mult de ceea ce ai vazut.

Deci, sa incep cu un traseu usurel in jur de Bucuresti – nu e mult de condus, cred ca e mai complicat sa iesi din Bucuresti (cum stau eu in cartierul Titan) decat sa conduci prin afara capitalei. Asa ca pentru o zi va sfatuiesc sa faceti o tura pe la cele 3 palate din nord – Mogosoaia, Stibey si Potlogi.

Palatul Mogosoaia – de departe, este cel mai mare si cel mai cunoscut. Era extrem de popular si vizitat si pe vremea lui Ceausescu. Cred ca eu l-am vazut pentru prima oara doar dupa Revolutie cand mi-am adus masina din Olanda (transportul in comun era tragic inainte de 1989). Dincolo de gardul palatului erau aruncate cap la cap statuile lui Lenin si dr. Petru Groza stranse de prin Bucuresti. Nu stiu pe unde mai sunt ca dupa ce vreo 20 ani au fost parasite acolo sub un gard au fost ridicate pentru a face loc parcului nou de langa palat si nu stiu unde au fost duse. Oricum nu erau cine stie ce capodopere. Legenda urbana spunea ca bronzul din care a fost facut Lenin a provenit din topirea statuii Regelui Carol I din Piata Palatului (statuie care a fost intre timp refacuta si amplasata in fata Fundatiei Universitare).

Palatul Mogosoaia este important pentru ca este o capodopera a stilului brancovenesc, unul din putinele stiluri arhitecturale neaos romanesti. In secolul al XVII-lea, dupa moartea lui Mihai Viteazul, inalta societate boiereasca a intrat in legatura cu Europa Occidentala, cu tendintele sale culturale, intelectuale si arhitecturale. Boieri precum stolnicul Constantin Cantacuzino care si-a facut studiile la Padova au studiat sau au vizitat Occidentul, iar influentele venetiene, atunci o mare putere care se batea de la egal cu egal cu maretul Imperiu Otoman au ajuns si in Tara Romaneasca. In perioada lui Constantin Brancoveanu, artistii si arhitectii romani au imbinat stilul flamboaiant spectaculos atat de apreciat in acea perioada a Venetiei cu traditiile bizantine si gotice locale, creand stilul brancovenesc, un adevarat baroc romanesc. Trebuie sa spunem ca stilul numit azi brancovenesc nu a inceput odata cu Brancoveanu, ci mai degraba cu domnia lui Matei Basarab (a se vedea mai ales manastirea Arnota din Valcea unde este ingropat domnitorul), dar domnitorul martir l-a dus pe culmile sale. Palatul de la Mogosoaia este una dintre cele mai reprezentative expresii ale stilului branconvenesc.

Perioada de sfarsit de secol XVII aducea un val de occidentalizare in principatele aflate totusi sub suzeranitate otomana. Autonomia largita si dezvoltarea unei clase boieresti dornice sa copieze modelurile apusene, mult mai cool decat cele orientale ale Constantinopolelui a dus la occidentalizare. Din pacate, aceasta tendinta a fost curmata brusc odata cu aparitia domniilor fanariote care ne-a deconectat de Europa, transformandu-ne pentru mai bine de o suta de ani intr-o parte integranta a Orientului Mijlociu.

Dupa moda monarhilor europeni, la fel si Constantin Brancoveanu a dorit sa-si construiasca o resedinta in afara capitalei, o resedinta demna de un monarh european. Era a doua resedinta din afara orasului construita de Brancoveanu dupa cea de la Potlogi care a fost cedata fiului sau – pe care il si vedea ca fiind urmasul sau la tron, dar care si acesta a fost ucis in acea zi fatidica de Sf. Maria de catre turci. Turcii au confiscat toata averea mobila si imobila a domnitorului, dar palatul de la Mogosoaia a fost rascumparat de Stefan Cantacuzino, domnitorul care i-a urmat lui Brancoveanu si apoi i l-a cedat lui Constatin Brancoveanu al III-lea, singurul urmas al brancovenilor – fiul fiului cel mare care a scapat de la executia tatalui si bunicului pentru ca turcii intentionau sa-l foloseasca pentru a fura averea domnitorului aflata pe numele sau in Austria sau Venetia. Palatul a fost mostenit din tata in fiu pana la stingerea ramurii brancovene in secolul XIX si a fost preluat de o alta familie domneasca, familia Bibescu prin casatoria unui Bibescu cu fiica adoptiva a ultimului Brancoveanu.

Palatul principal, palatul lui Brancoveanu a suferit mai multe distrugeri – mai intai otomanii l-au transformat in han dupa uciderea lui Constantin Brancoveanu, apoi a fost distrus din nou de soldatii turci intr-unul din numeroasele razboaie ruso-turce de pe teritoriul actual al Romaniei in perioada fanariota, apoi de pandurii lui Tudor Vladimirescu in 1821, pentru ca sa fie din nou distrus de ultima ciuma care a lovit Romania in 1945 – Partidul Comunist Roman. In anii 40 si 50, comunistii i-au arestat pe ultimii proprietari, au distrus toata averea istorica din palat si au fost pe punctul sa-l demoleze. A fost lasat in ruina pana in 1977 cand comunistii au decis totusi sa-l restaureze si sa-l transforme in monument istoric.

Aici, au fost salvate cu greu cateva ramasite ale Manastirii Vacaresti ctitorita tot in stil brancovenesc de primul domnitor fanariot al Tarii Romanesti, Nicolae Mavrocordat si care a fost distrusa din ordinul lui Nicolae Ceausescu. Astazi, cladirea principala adaposteste un frumos muzeu al artei brancovenesti, aceasta arta de esenta pur romaneasca – a carui stil se gaseste doar pe teritoriul Romaniei (si care a evoluat in secolul XX in stilul neo-romanesc sau neo-branconvenesc pe care il gasesti in cazul multor vile construite prin Bucuresti si nu numai).

Complexul e format din vechea cuhnie (bucataria) unde se organizeaza uneori expoztii temporare, un alt corp de cladire unde se afla azi un restaurant si unde au loc tot soiul de sindrofii, nu rata sa te urci in varful turnului de la intrare pentru panorama domeniului. Cred ca cea mai frumoasa parte este micul labirint de arbusti dintre lacul Mogosoaia si fatada palatului – aici, intr-adevar iti dai seama cel mai mult cat de mare a fost influenta venetiana in tot stilul brancovenesc. Loggia zici ca este teleportata direct din orasul italian. Exista de asemenea un parc destul de amplu care merita vizitat.

Atentie – daca te duci intr-un weekend de vara, vei avea senzatia ca jumatate din Bucuresti s-a mutat in parcul palatului, asa ca asteapta-te la hoarde majore. Slava domnului, gratarele au fost interzise de cativa ani buni J.

Palatul este deschis zilnic mai putin lunea, iar biletul de intrare costa doar 5 lei (2 lei pentru copii). Exista o taxa de fotografiere mai piperata si nu chiar la 15 lei si o taxa de filmare de 20 lei, dar asta doar pentru interiorul palatului domnesc. Parcarea (daca gasesti loc) costa doar 4 lei.

Palatul Stirbey, Buftea. Aflat la doar 7 km de Palatul Mogosoaia, poti vizita o alta proprietate fabuloasa de la nord de Bucuresti. Constructia a fost inceputa de ultimul domn al Tarii Romanesti, Barbu Stirbei, dar a fost terminata de fiul sau, Alexandru Stirbei in perioada lui Cuza. Palatul aflat intr-un domeniu vast, fabulos este ridicat intr-un stil exotic pentru Romania – stilul tudorian importat tocmai din Marea Britanie. Ca sa va dati seama cat de important a fost la inceputul secolului trecut, palatul de la Buftea a fost ales ca resedinta a maresalului german von Mackensen, guvernatorul militar al Munteniei din perioada neagra a ocupatiei Puterilor Centrale (1916 – 1918) si tot aici a fost semnata si infama Pace de la Buftea prin care Romania capitula si devenea practic colonie austro-germana. Noroc ca Regele Ferdinand nu a promulgat documentul si astfel dupa numeroase negocieri a fost considerat caduc in timpul negocierilor de la Paris care au culminat cu tratatele de la Versailles de dupa primul razboi mondial.

Spre deosebire de atatea palate si conace superbe care au fost distruse de comunisti, Palatul Stirbey de la Buftea a avut o soarta mai buna – in perioada comunista a fost partial folosit de Institutul Ana Aslan (aici veneau numeroase VIP-uri din toata lumea pentru a intineri), dar si casa de oaspeti a “printisorului” Nicu Ceausescu. Aici a locuit Nikita Hrusciov cand a venit in 1958 si a fost aburit de Dej sa retraga trupele sovietice din Romania dand semnalul desprinderii relative a Bucurestiului de Moscova. Dupa Revolutie, urmasii familiei Stirbey (care au fugit in perioada comunista in strainatate) si-au recapatat proprietatea si au scos-o la vanzare. Ministerul Culturii a refuzat achizitionarea ei pe motiv ca era prea scumpa. A fost vanduta totusi unei firme numita Bucharest Arena ce urma sa transforme palatul intr-un hotel exclusivist, dar intr-un final a dat faliment. Nu stiu exact care este statututul domeniului acum, cert este ca poate fi vizitat, poti sa inchiriezi diversele corturi instalate in parc pentru evenimente (nunti, botezuri, cumetrii) si in palatul propriu-zis se afla un restaurant de lux unde poti lua linistit masa. In ultimii ani, pe domeniul Stirbey a avut loc festivalul Summer Well.

Am fost acum vreo 2 saptamani. Arata bine. Palatul este dragut si bine ingrijit, iar restaurantul este de calitate. M-am bucurat de frumusetea si linistea padurii de pe domeniu – am avut surpriza sa descopar si o ciocanitoare in exercitiul functiunii, dar de departe cea mai spectaculoasa cladire de pe domeniu este capela familiei Stirbey unde sunt ingropati reprezentantii de seama ai familiei (inclusiv domnitorul Barbu Stirbey), capela in stil neo-gotic creata de un arhitect danez (a fost sparta si profanata in anii 2002 de niste raufacatori in cautare de obiecte de valoare). Acum este inchisa, pe dinafara, arata absolut superb, pe dinauntru, Dumnezeu cu mila.

In culorile toamnei, locul este absolut genial. Si va pot spune ca desi era weekend, e drept, weekend de toamna, weekend de octombrie, dar pe o vreme splendida, erau foarte putini oameni. Poate si pentru ca pretul de intrare e relativ piperat pentru Romania (unde intrarile la obiectivele turistice costa in general penibil de putin) – 20 lei. Dar mai bine – nu se poate pastra un caracter elitist daca pajistea e plina de sute de spargatori de seminte.

Cred ca unul dintre cele mai dragute (si instagramabile) colturi din parc este podul construit peste micul lac care strabate proprietatea. Am citit pe undeva ca nici macar podul nu a fost construit de stat, ci de englezii care au venit sa filmeze aici un film artistic (apropo, in capela s-a filmat si filmul Dracula al lui Copolla in anii 90).

Pentru mine, a fost a doua oara aici. Prima oara a fost acum vreo 3 ani, intr-o vara cand am descoperit ca parcul era genial pentru plane spotters. Undeva la sud de palat (sau chiar si pe deasupra domeniului) se afla culoarele de aterizare ale avioanelor pe aeroportul Otopeni. Si atunci, in vara anului 2017, se ateriza la foc automat si avioane cat mai diverse, acum intr-o ora cat timp m-am plimbat prin parc, nu cred ca au aterizat mai mult de 3 avioane. Am vazut un Air France, un Blue si un Wizz. Trist…

Cum ziceam, intrarea costa 20 lei si te poti invarti peste tot (daca zambesti frumos poti sa intri si in palat). Daca alegi sa platesti 50 lei, intrarea este gratis si in schimbul celor 50 lei primesti un voucher pe care il poti folosi la restaurantul din palat.

Palatul Potlogi – aflat la 40 km de Palatul Stirbey a fost prima resedinta extra-urbana a domnitorului Constantin Brancoveanu, dar dupa ce a construit palatul de la Mogosoaia, l-a cedat fiului sau cel mare pe care il vedea urmas la tron. Palatul de la Potlogi a avut o poveste mai trista decat cel de la Mogosoaia. A fost ars si distrus de turci imediat dupa decapitarea domnitorului, crezand ca Brancoveanu cunoscut si sub porecla de “Printul Aurului” si-a ascuns aici comorile. Complexul a ramas o ruina pana in 1950 cand, surprinzator, comunistii s-au decis sa-l renoveze (poate si pentru ca nu fusese detinut de vreo familie importanta de data recenta). Dar nici ei nu aveau prea mult la suflet patrimoniul national al Romaniei, asa ca lucrarile au fost abandonate in 1980 pentru a se dedica intru totul artei mozaicurilor imense cu figura lui Ceausescu si a analfabetei sale sotii. Restaurarea a fost reluata in 2011 cu fonduri venite de la Bruxelles de data aceasta si s-a terminat in 2015. Rezultatul ? O bijuterie !

Adevarul este ca surpriza mea cea mai mare a fost ca Palatul de la Potlogi arata mult mai bine decat cel de la Mogosoaia. In primul rand, fiindca a fost distrus in 1714, resturarea s-a concentrat pe reconstructia lui asa cum era pe vremea lui Brancoveanu (palatul de la Mogosoaia a fost locuit si reconstruit de multe ori nu chiar redand intru-totul imaginea sa istorica, fiecare restaurator adaugand cate ceva). Zidurile despartitoare, apoi, interiorul, pajistea de cum intri dupa turnul de la intrare si mai ales palatul – mai mic si mai cochet sunt absolut senzationale. Cred ca pentru oricine ajunge aici pentru prima oara, este o surpriza absoluta. Cuhnia domneasca cum arata ea pe vremea Brancoveanului, camerele cu mobilier autentic de epoca aduse de la Muzeul Curtii Domnesti de la Targoviste (nu sunt cele din palatul de la Potlogi, acestea au fost jefuite de turci, dar orisicat), pivnita vasta si biserica ctitorita de Brancoveanu inainte de a se urca pe tron, totul completeaza un loc unde practic calatoresti in timp. Si – bonus ! Palatul de la Potlogi nefiind asa de cunoscut si fiind mai departe de Bucuresti decat Palatul de la Mogosoaia este mult mai linistit si cu mai putini vizitatori. Neah, uite acum l-am desconspirat, eu va recomand sa-l vizitati :).

Palatul este deschis de marti pana duminca, iar biletul de intrare costa doar 10 lei.

Voi ati vizitat aceste palate ? Cum vi s-au parut ?

Palatele de la nordul orasului: Mogosoaia, Buftea (Stirbey) si Potlogi