Tallinn, Estonia

Intre mine si Tallinn a fost dragoste la prima vedere. Prima oara, am ajuns in vara anului 2009, mai precis la final de august. Facusem o oprire de cateva zile in Helsinki pe drumul de revenire din Asia de Sud Est (zburasem cu Finnair de la Hong Kong) si am decis sa dau o fuga de o zi si la Tallinn. Nu stiam prea multe despre capitala Estoniei, stiam doar ca e un oras frumos. Si dupa ce am pasit dincolo de poarta de intrare in cetate, am descoperit ca nu e un oras frumos, este un oras absolut superb, este un basm medieval, un oras care mi-a adus aminte de povestile cu Hansel si Gretel si casa din turta dulce. Asa am avut senzatia ca este. M-am plimbat absolut incantat pe stradutele orasului, am urcat si in orasul de sus, orasul Puterii si a nobililor si am descoperit ulitele mai inguste si un pic mai alambicate ale orasului de jos, orasul negustorilor. Ce mi s-a parut genial este ca in acest oras medieval, multi dintre cei care lucrau in turism – ospatari, vanzatori de suveniruri si pe vremea aceea, vanzatori de vederi (in Tallinn, vederile erau vandute de “consultanti de vederi” care iti si recomandau ce vederi sa cumperi, nu doar sa alegi ce iti trece prin minte dintr-un cuier cu vederi) erau imbracati in costume de epoca… cumva te transportau in timp. De atunci, am mai revenit de doua ori in Tallinn, ultima oara tot la un final de august cu o vreme la fel de minunata – cat timp am stat in Tallinn, dar si in timpul excursiei de o zi in Helsinki (acum, am facut pe dos, am dormit in Tallinn si m-am dus intr-un day trip in capitala Finlandei), vremea a fost exceptionala. Doar in ultima zi, in timpul diminetii, a tras o mama de ploaie de ziceai ca Estoniei ii pare rau ca plec. Dar la ora decolarii, cerul s-a curatat si am putut admira pentru cateva secunde Tallinnul si din avion. Acum, a treia oara am fost impreuna cu un grup de calatori intr-o excursie organizata cu We Explore – am aterizat la Vilnius si de acolo, am plecat spre Riga cu niste vizite pe drum (gen Trakai, Kaunas, Hill of Crosses si altele) si apoi am ajuns la Tallinn de unde am facut si o excursie de o zi la Helsinki. Dar haideti sa va povestesc un pic despre Tallinn – istorie, ce sa vezi, unde am stat si multe altele. Deci … TALLINN !

Un pic despre istoria orasului Tallinn

Ca si Riga, Tallinn-ul este un oras german. Dar nasii Tallinnului sunt de fapt danezii. Provine din expresia Taani-Linna care inseamna “castel danez” in estona. Pe teritoriul orasului de astazi s-au gasit urme arheologice de vreo 5000 ani, deci este clar ca a fost locuit o perioada extrem de lunga de timp, chiar si inainte de a aparea in sursele istorice. Prin anul 1050, a aparut prima fortareata pe dealul Toompea care domina orasul, deci primii locuitori au fost estonii. Prin secolele XII – XIII – XIV, zona Marii Baltice era ultima zona din Europa necrestinata – localnicii, fie ca erau lituanieni, letoni, estoni sau alte triburi se inchinau vechilor zei nordici, iar Biserica Catolica nu a permis asta. I-a trimis pe Cavalerii Teutoni expulzati din Tara Barsei prin zona asta nordica sa le salveze sufletele balticilor, evident cu palosul in mana ca asa s-a facut crestinarea. Ori buzele tale sarutau crucea, ori palosul iti saruta gatul. Daca pe la sud, cavalerii teutoni au avut exclusivitate in businessul de crestinare, pe aici, prin nordul zonei, in Estonia de azi, au intrat in competitie cu recent crestinatul Regat Danez care a pus mana pe regiune in 1219. Dar negustorii germani au recunoscut potentialul regiunii, asa ca s-au stabilit si in Tallinnul de azi, numit atunci Reval care spre finalul secolului a devenit membru cu drepturi depline a Ligii Hanseatice – un soi de Piata Comuna avant-la-lettre, o retea de orase-port comerciale germanofone de-a lungul si de-a latul Marii Baltice, dar si a Marii Nordului. Reval / Tallinn avea avantajul sa fie in proximitatea Republicii Novgorod si Principatului Moscovei de unde veneau o gramada de blanuri foarte cautate prin tot restul Europei. Succesul comercial era asigurat.

Pana la urma, danezii au ajuns la o intelegere cu teutonii si le-au vandut orasul si posesiunile in 1346. Teutonii acum controlau tot sudul Marii Baltice de la Tallinn la Gdansk.

In primii ani ai Reformei, tallinnezii s-au grabit sa treaca in masa la Protestantism, asa ca de-a lungul istoriei, estonii si germanii de pe tarm au fost in imensa majoritate luterani. Astazi, mai bine de 60% din estoni sunt atei, iar religia majoritara in tara este … ortodoxia (16% din locuitori se declara ortodocsi, iar doar 8% protestanti). Exista si o renastere a paganismului originar (0,5% din populatie), chiar si unul din fostii presedinti ai Letoniei a fost oficial pagan. Din anii 2010, a fost o crestere a numarului de credinciosi budisti, neopagani si hindusi printre estoni.

Dupa dezintegrarea Ordinului Teuton, Tallinn-ul a fost preluat de Suedia care incet, incet a transformat Marea Baltica intr-un lac suedez. Dar negustorii germani care dominau Tallinn-ul au fost lasati in treaba lor. Pana si rusii care au cucerit Tallinnul in 1721 i-au lasat pe nemti in pace care au continuat sa se auto-guverneze. Motivul este ca atat Petru cel Mare care a cucerit orasul, cat si urmasii sai imediati aveau un mare respect pentru germani si vedeau in acestia o sansa sa modernizeze feudala si inapoiata Moscovie (ulterior rebranduita ca Rusia). De altfel, nu numai pe coasta, dar si in tot Imperiul Rus, germanii au fost elita Imperiului – generali, oameni de afaceri, artisti, exploratori, arhitecti.

In 1889, intr-o perioada in care Imperiul a decis sa aplice metode dure de rusificare, autonomia Estoniei si a Tallinn-ului au fost abolite si s-a trecut la o rusificare in forta. Lucru care nu le-a convenit nici germanilor, dar nici estonilor care erau intr-un proces de redesteptare nationala si de preluare a controlului tarii lor. Rusii nu admiteau asta. Prabusirea Imperiului Tarist in 1917 a dus la eliberarea Estoniei si dupa aproape un mileniu, estonii au redevenit stapani in tara lor. Nu pentru mult timp, pentru ca in urma aliantei intre comunisti si nazisti, Estonia a fost ocupata de sovietici pentru un an – Germania Nazista a cucerit Tallinn-ul si Estonia in drumul lor spre Leningrad in 1941. O mare greseala a nemtilor este ca nu i-au cooptat pe baltici drept aliati, si in ciuda ca germanii au fost primiti cu un entuziasm rar pentru un popor atat de calm, acestia s-au comportat ca niste ocupanti. Numerosi estoni au fugit in Finlanda invecinata, formand chiar si batalioane de lupta in Armata Finlandei.

In 1944, in timp ce frontul se prabusea, sovieticii care mai bombardasera Tallinn-ul in timpul razboiului au lansat un atac salbatic, distrugand mai bine de 20% din oras. Cu cateva ore inainte de atac, sabotori rusi au distrus alimentarea cu apa a orasului, asa ca salvatorii nu au avut acces la apa sa stinga incendiile cauzate de aviatia sovietica. Dezastrul ar fi fost inca si mai mare daca Aviatia Finlandeza nu ar fi intervenit, lovind numeroase bombardiere rusesti. Inutil sa spun ca inutilul atac i-a facut pe estoni sa-i “iubeasca” la nebunie pe asa-zisii eliberatori. A urmat perioada crunta a ocupatiei rusesti, iar la primele brize de glasnost, estonii s-au ridicat la lupta. Pe 23 august 1989 cand se implineau fix 50 ani de la semnarea intelegerii comunisto-naziste intrata in istorie sub numele de Pactul Ribbentropp – Molotov, 2 milioane de baltici – estoni, letoni si lituanieni au creat un lant uman de la Tallinn la Vilnius cerand eliberarea. In 1991, imediat dupa puciul esuat de la Moscova, Estonia redevenea libera.

Astazi, Tallinn este un oras prosper, bine pus la punct, plin de turist si capitala a celei mai digitalizate tari din Uniunea Europeana – E-stonia. Este locul de nastere al Skype si Wise si a numeroase start-up-uri high-tech si IT. Este capitala unei tari care continua sa se afle in prima linie in fata agresiunii rusesti si ca peste tot in Baltice, steagurile ucraineene flutura peste tot. In plus, guvernul investeste extrem de mult in armata, dar sunt totusi doar 1,3 milioane de oameni. Intrarea Finlandei si Suediei in NATO a intarit indiscutabil frontul baltic, dar totusi, Estonia si Tallinnul traiesc sub umbra pericolului invaziei rusesti in orice moment. In plus, 22% din populatie sunt rusi care pot fi oricand o coloana a cincea… pe strazile din Tallinn mai mult decat in oricare capitala baltica am auzit multa rusa. Dar sa speram ca va continua sa ramana o limba minoritara in continuare…

Ce sa vezi in Tallinn

Plimba-te prin orasul vechi. Este o incantare ! Orasul vechi este impartit in 2 parti – orasul de sus, construit pe dealul Toompea, dintotdeauna dealul puterii politice si militare si orasul de jos, aflat la picioarele dealului, orasul “poporului”, fosta zona comerciala. Si acuma, sus, pe deal, se afla sediul Parlamentului, dar si Catedrala rusa Alexandr Nevsky, construita in 1900 ca un simbol al dominatiei si ocupatiei rusesti, iar jos, se afla numeroase magazine, restaurante, baruri, dar si biserici istorice.

Orasul de sus este intotdeauna mai linistit cu putine locuri unde sa te asezi sa bei o cafea sau o vodca, in timp ce orasul de jos freamata de turisti si localnici, terasele sunt pline cand este cald si peste tot zumzaie o buna dispozitie permanenta. Intre cele doua “orase” se afla doua alei conectoare, neschimbate de secole care merita luate la pas. Dar iata ce nu trebuie sa ratezi in orasul vechi.

Biserica Sf. Olav – Sf. Olav (sau Olaf) este un personaj interesant. Este de fapt eroul national al Norvegiei pentru ca a unificat pentru prima oara diversele principate intr-un Regat al Norvegiei si se spune ca este si crestinatorul Norvegiei. Nu exista nici un dubiu ca Olav a unificat Norvegia prin forta, dar desi a adus un episcop foarte harnic in a-i converti pe adoratorii lui Thor si Odin, Olav insusi a fost departe de a fi un model de cucernicie crestina si nu exista nici un semn ca s-ar fi crestinat (nici macar pe patul de moarte, cum spune traditia despre Constantin cel Mare, de exemplu). Dar asta a contat prea putin, omul a fost canonizat la un an dupa ce a murit si a fost desemnat Crestinatorul Vikingilor, popor cunoscut pentru raidurile sale si pasiunea de a jefui manastiri si ucide calugari mai ales prin Scotia si Anglia. Dar ce are Sf. Olav cu Estonia. Ei bine, in raidurile sale de jafuri a ajuns si prin Estonia, unde ar fi adus crestinismul. Ca orice biserica luterana, interiorul este destul de auster, dar in exterior se afla turla catedralei care este cu adevarat inalta – se zice ca atunci cand a fost construita – in secolele XIII – XIV s-a dorit sa fie cea mai inalta din lume. In 1590, avea circa 125 – 130 metri, dar de atunci, turnul a fost fulgerat de nu mai putin de 10 ori, iar biserica a ars de trei ori, fiind reconstruita de fiecare data. Astazi, turnul are 123,8 metri si se spune ca nici o cladire din Tallinn nu trebuie sa fie mai inalta. Doar sovieticii au violat aceasta regula (ce nu au violat rusii ?) construind in 1980 un turn de televiziune care are 314 metri. 11 ani mai tarziu, sovieticii erau alungati din Tallinn. Cladirile construite dupa independenta continua sa respecte insa regula – toate au sub 123,8 metri. Poti sa urci in turla bisericii pentru una dintre cele mai frumoase panorame din oras. De aici, poti sa vezi clar dealul Toompea, dar si Orasul de Jos, sa admiri Marea Baltica (se spune ca in unele nopti, poti vedea luminile capitalei finlandeze Helsinki construita peste Golful Finic). Spre deosebire de cea mai inalta clopotnita din Riga (St. Peter), aici nu e nici un lift, deci trebuie sa-ti pui in miscare muschii de la picioare si sa urci si eventual sa si cobori 258 scari. Pentru asta, trebuie sa si platesti 2 euro :).

Catedrala rusa Alexandr Nevski – cum am spus, a fost construita in 1900 in mijlocul perioadei de rusificare crancena ca un simbol al dominatiei si puterii Rusiei ortodoxe. Este plasata fix in fata Parlamentul Estoniei libere (pe care falfaie acum steagurile Estoniei, UE si Ucrainei) si este o biserica ortodoxa rusa tipica – cu turle avand in varf niste acoperisuri rotunjite si tuguiate, mult aur si podoabe la interior. Spre deosebire de bisericile protestante, in fata bisericii ruse se afla in schimburi de dimineata pana seara niste babushka care cersesc bani, bodoganind ceva in limba rusa. Intrarea este gratuita, interiorul interzis de pozat. Deh, rusii intotdeauna au ceva de ascuns.

Toomkirik (Biserica Sf. Maria). Se afla tot in cartierul boieresc, sus, pe dealul Toompea, la doua strazi distanta de biserica ruseasca. Este cea mai veche biserica din oras si supravietuitoarea miraculoasa a incendiului care a distrus tot dealul in secolul XVII (e drept, nu fara pierderi). Este astazi sediul arhiepiscopului Tallinnului, seful bisericii nationale luterane a Estoniei. Spre deosebire de alte biserici, interiorul este extrem de interesant. Peretii albi ca de obicei sunt decorati cu simbolurile heraldice ale familiilor nobile din Tallinn, dar si ale unor militari de vaza din Suedia sau Rusia. Sunt mai bine de 100 simboluri heraldice, unul mai spectaculos decat altul. Se poate urca si in turla, dar de fiecare data cand am ajuns in Tallinn, fie era inchisa, fie am preferat turla de la Sf. Olav.

Panoramele de pe dealul Tompeea. Cum spuneam, orasul este dominat de dealul Tompeea, iar, ici si colo sunt niste puncta de panorama de unde te poti bucura de frumusetea orasului vechi, inconjurat pe de o parte de ziduri de cetate si pe cealalta parte, de blocuri moderne din beton si sticla construite dupa 1991.

Gradina Regelui Danemarcei. Cred ca multi dintre voi stiti cum arata steagul Danemarcei – este rosu cu un soi de cruce alba descentrata. Ei bine, acest steag nu a fost creat in Danemarca, ci in Tallinn in timpul unei lupte intre danezi si estonii pagani. Se spune ca danezii erau pe cale sa piarda lupta, cand, la un moment dat, ca un miracol, acest steag rosu cu o cruce alba pe el a cazut din cer. Inutil sa spun ca asta i-a mobilizat pe danezii regelui Valdemar II care i-au invins pe estoni si au cucerit Tallinn-ul pentru urmatorul secol. Estonii de azi au dubii cu privire la poveste si daca intr-adevar steagul a cazut din cer este pentru ca batea cumplit vantul in timpul bataliei si cine stie de unde o fi fost smuls steagul. Gradina este tot undeva in orasul de sus, de aici incepe una din coborarile spre orasul de jos si este un loc foarte fain si linistit. Gradina este pazita de statuile a trei calugari (habar n-am care e semnificatia) care sunt interesant luminati noaptea cand gradina este ocupata de multe ori de cupluri care se saruta cu foc in asteptarea unui steag danez.

Piata Primariei – inima orasului vechi de jos si centrul lui comercial de secole. In primele doua dati, am prins si o piata de suveniruri, dar si cateva fructe, dar, acum am aflat ca nu este o piata permanenta asa cum aveam eu impresia. De data asta, nu am prins piata, asa ca lumea statea la terase si bea cate o bere. Primaria Veche are si ea turnul ei care poate fi urcat (nici in asta n-am urcat, sigur data viitoare J), iar in varful turnului se afla statuia lui Old Thomas, o girueta care sa indice directia vantului – legenda spune ca Thomas, un copil dintr-o familie umila a castigat un concurs de tras cu arcul, dar datorita originii sale sociale, nu a putut incasa premiul care putea fi luat doar cineva din clasele superioare. Asa ca in locul premiului, i s-a ridicat o statuie care sa indice vantul in varful Primariei. Statuia originala construita in 1530 a fost distrusa de rusi in timpul bombardamentului din 1944, iar actualul Old Thomas este de fapt al treilea si dateaza din 1996.

Palatul si Parcul Kadriorg – am facut cativa pasi din centrul vechi pentru a ajunge intr-un parc destul de amplu unde se afla un palat imperial. Da, e imperial, pentru ca a fost construit pentru tarul Petru cel Mare care a cucerit Tallinn-ul pentru Rusia. Cum se stie, Petru cel Mare a fost un mare admirator al civilizatiei germanice (aici o sa-i includ si pe olandezi) si cucerirea coastei baltice locuite de un mare numar de germani l-a incantat. A fost asa de fericit incat a dat ordin sa ridice un palat care din pacate a fost terminat in anul mortii Tarului. Este construit in stil rococo, similar cu palatele din St. Petersburg si este o mica bijuterie. Personal, mi-a placut mult gradina din fata palatului, o adevarata pictura. Interiorul nu este la fel de spectaculos, palatul este de fapt un mini-palat, iar in interior se afla cateva picturi, dar nimic iesit din comun. Estonia a fost o tara mica, asa ca nu a avut niciodata bani sa investeasca in mari maestrii, dar si asa, e un palat care merita vizitat. In apropiere, se afla si sediul Presedintiei Estoniei unde am prins o schimbare de garda – destul de modesta si spartana. Daca as fi avut timp, m-as fi aruncat pe gazonul parcului alaturat pentru un pic de somnic la soare. Nu as fi fost singurul :).

Muzeul Ocupatiei si Libertatii. Aflat intr-o cladire modernista care pe afara nu spune mare lucru fix pe drumul spre dealul Toompea cum vii din orasul nou, acest muzeu este un muzeu privat construita de Olga Kister-Ritso, un doctor de origine estona care are a avut o poveste de viata super-interesanta. Ca un roman. S-a nascut in 1920 in Ucraina unde tatal sau era student la medicina. Au incercat sa se refugieze in Estonia (tatal ei era eston), dar fiind prinsi in razboiul civil, au fost “capturati” de comunisti. Mama sa rusoaica a murit de foame, iar tatal a fost arestat si trimis in Siberia. Copiii familiei au fost evacuati prin relatiile unchiului lor care avea legaturi in cadrul cailor ferate. Tatal sau a fost eliberat si a reusit sa ajunga in Estonia libera in 1932. Olga a urmat medicina la Tartu, iar in 1944 a fugit din calea rusilor pana in Germania. A avut noroc ca de data asta, a “picat” in zona occidentala a Germaniei si nu in RDG-ul ocupat de rusi si apoi a emigrat in SUA. Unde in calitate de chirurg de ochi a facut multi bani, dar inima ei a ramas in Estonia. S-a intors prima oara in 1976 si apoi dupa Eliberare, dupa 1991. A fondat o fundatie care a construit acest Muzeu al Ocupatiei.

Muzeul trateaza perioada 1940 – 1991 din istoria Estonia, o istorie neagra, desigur. Este un muzeu interactiv, care recreaza scene din viata de zi cu zi sub ocupatie. Intr-o camera, te afli sub o pictura imensa al lui Stalin, intr-alta descoperi o barca de tipul celor cu care 80.000 estoni au fugit in Finlanda trecand peste destul de primejdiosul Golf Finic. Perioada ocupatiei rusesti este recreata prin numeroase obiecte care la prima vedere par neimportante, dar care impreuna, creaza o atmosfera, recreaza o era – chibrituri, o bucatarie sovietica, o masina de scris. Apar imagini cu primii dizidenti, cu primii rezistenti “pe fata”. Dar si pionieri sau komsomolisti zambind mai mult sau mai putin fericiti. Evident, apar pozele cu primele demonstratii impotriva ocupatiei si cu istoricul Lant Baltic din 23 august 1939, un eveniment care a zdruncinat comunismul si URSS.

Pe un ecran, mai multi oameni isi spun povestile. Estoni care au fugit peste hotare sa scape de glont sau de Siberia, oameni care au condus lupta de rezistenta. Muzeul prezinta insa si comunitatea rusa din Estonia. Acestia s-au trezit straini intr-o tara unde erau stapani. Pana in 2004, Estonia nu a acordat cetatenie celor mutati in tara dupa 1940. Asa ca rusii care deja ajunsesera la cea de-a doua sau chiar si a treia generatie s-au trezit rezidenti, dar fara cetatenie. In ciuda presiunilor Rusiei, peste 30% din rezidentii Estoniei au ramas fara cetatenie. Dupa intrarea Estoniei in Uniunea Europeana, au trebuit sa faca niste concesii democratice – copiii nascuti dupa 1991 chiar si din parinti non-cetateni au devenit cetateni estoni, dar Estonia nu accepta dubla cetatenie – ori ai cetatenie estona, ori a altei tari. Nu poti avea si pasaport rusesc si eston. Asta evident a dus la alienarea rusilor – unii s-au intors in Rusia (lucru pe care estonii si l-au dorit), dar multi au ramas in Estonia si desi exista o discriminare certa, iar comunitatea rusa este mai paupera si mai prost educata decat cea estona, multi nu vor sa plece acasa. Viata in Estonia este indiscutabil mai buna decat in Rusia. Desi am auzit destul de mult ruseste pe strazile din Tallinn (inclusiv multi tineri vorbeau rusa), marea majoritate a rusilor sunt concentrati in zona Narva, aflata in nord-estul Estoniei, fix pe granita cu Rusia. Acestia au organizat un referendum in 1993 cerand autonomie (s-a votat pro in proportie de 96%), dar acesta a fost invalidat de Curtea Constitutionala Estona. Uneori si cele mai democratice tari renunta la democratie pentru interesul national pentru a evita aparitia unei Transnistrii baltice, dar de data asta fix peste rau de Mama Rusie. Dar pe unul din ecrane, asculti punctul de vedere al minoritatii ruse care nu vrea sa plece din Estonia. Iar cei care au fost in Narva spun ca in ciuda lipsei de autonomie nationala, se simt in alta tara. Doar ca daca te plimbi pe promenada raului care despre Estonia de Rusia, pe o parte, sunt lumini stralucitoare, iar pe celalalta parte, becuri chioare din loc in loc. Sau cel putin asa am citit.

Kalamaja – cartierul cu case de lemn. In general, Tallinn a fost un oras construit de lemn. Zona geografica a facut ca lemnul sa fie garla, asa ca de-a lungul istoriei, o buna parte din Tallinn a fost construit din lemn. Cea mai mare parte din acesta a ars in timpul bombardamentului rusesc din martie 1944, dar mai exista o mica zona care a supravietuit. Construite in anii 1920 – 30, casele cu doua etaje aflate nu foarte departe de Muzeul Maritim aminteste de Tallinnul de dinainte de razboi. Plus, acum, cartierul are un aer boem.

Vize si bani de folosit in Tallinn

Estonia este membra a Uniunii Europene, a zonei Schengen si a Euro-Zonei. Poti intra in tara doar cu buletinul (nu sunt controale la aeroport daca vii din zona Schegen si nici pe granita cu Letonia sau daca iei vaporul spre Finlanda), iar ca valuta este euro. Cam peste tot se poate plati cu cardul.

Cum ajungi in Tallinn

Din pacate, nu exista zboruri directe intre Romania si Tallinn. In plus, compania nationala estona Nordica tocmai a dat faliment si nici TAROM nu se simte prea bine. Poate doar Wizz-ul sa introduca vreodata zboruri, dar nu foarte curand. De altfel, Wizz Air are o prezenta discreta in zona, operand doar 2 rute din Tallinn – spre Londra si Milano. Eu personal am zburat cu LOT via Varsovia. Am plecat undeva in jur de pranz din Tallinn, zborul a fost scurt si rapid si am avut timp in Varsovia si sa ma plimb cateva ore prin centrul vechi inainte de a luat un zbor de noaptea spre Bucuresti. In 2017, am zburat cu Wizz Air la Varsovia (acum Wizz nu mai zboara) si de acolo am vizitat cele trei tari cu ajutorul companiei de autobuze Lux Express – recomandata ! Daca ajungi la Helsinki, poti trece cu ferry-ul care face 2 ore si sunt mai multe traversari pe zi. In ambele directii poti sa faci excursii de o zi, sunt vapoare si dimineata devreme si spre finalul zilei.

Sunt 3 companii de ferry care opereaza intre Helsinki si Tallinn. Cea mai mare este Tallink Silja cu 7 traversari pe zi, apoi Eckero Line cu 3 traversari si Viking Line cu 2. In cursul iernii, numarul traversarilor este mai mic.

Unde am stat in Tallinn

Am stat la hotelul Kreutzwald, un hotel de 4 stele cu un aer boem dintr-o alta epoca aflat la vreo 10 – 15 minute de mers pe jos de centrul vechi. Se afla pe o strada circulata, dar cel putin camera mea a fost bine izolata fonic si nu am avut probleme. Micul dejun a fost bogat, iar in cursul zilei, restaurantul se transforma intr-unul Italian cu preturi chiar rezonabile. Are si un spa cu sauna si o mica piscina, dar nu am avut timp sa le folosesc… Tallinn-ul e asa de frumos si ziua, si noaptea incat nu am putut sa rezist sarmului sau. Recomandat.

Imagini Tallinn

Parlamentul Estoniei

Catedrala Alexandr Nevski

Interiorul Catedralei Luterane si simbolurile sale heraldice

Pe strazile din orasul de sus

Panorama din orasul de sus – in prim plan, biserica Sf. Olav

Una din legaturile intre orasul de sus si orasul de jos

Piata centrala

Cu terase si cladiri frumoase

Al treilea Old Thomas in varful Primariei

Una din putinele cladiri din lemn care a supravietuit bombardamentelor rusesti

Welcome to Tallinn !

Reclama vie la Muzeul Torturii

Deci, sa mergem la Sf. Olav

Cea mai inalta cladire din Tallinn (exceptand Turnul de televiziune sovietic)

Si iata o parte din panorama. Se poate observa dealul Toompea

Iata-l mai de aproape

La pas, prin orasul de jos

Te poti plimba si cu caleasca

Una din portile de intrare in orasul vechi

Palatul Kariorg si frumoasa sa gradina

Si interiorul… marea sala

Unele dintre putinele opere artistice din Kadriorg

Garda la Palatul Presedintelui

Exista si la Tallinn o plaja. Ma rog, Marea Baltica nu este chiar calda, dar la finalul verii, este acceptabila

Tallinn by night. Catedrala Alexandr Nevski

Panorama din Orasul de Sus

Gradina daneza

Intre orasul de sus si orasul de jos

In drum spre Piata Centrala

Piata centrala

Primaria veche

Muzeul ocupatiei rusesti pe o zi ploioasa

Estonia sovietica …

Sub privirile lui Stalin

O bucatarie sovietica. Aduce cu cele dn Romania. Doar ca in URSS era mai multa mancare

Estonii au fugit cu astfel de barci peste Golful Finic, in Finlanda

Despre problemele minoritatii rusesti din Estonia

Unul din vasele care fac legatura intre Tallinn si Helsinki

Tallinnul vechi vazut de pe vas

Un avion LOT pe aeroportul Tallinn. Cu el am zburat spre Varsovia si apoi spre casa

La revedere, Tallinn !