Ajungeam prima oara la Brasov in 1986. Mai trecusem de cateva ori fie cu masina, fie cu trenul, dar nu ne opriseram niciodata. Vazusem blocuri, blocuri si iar blocuri, nimic deosebit fata de ce stiam in Bucuresti. Dar in 1986, am stat vreo doua saptamani la niste veri. Inceputul nu era prea incurajator, stateau tot intr-un cartier de blocuri, din zona Caii Bucuresti. Dar dupa ce am luat troleibuzul pana la Livada Postii si am facut doi pasi, am descoperit un oras cum nu mai vazusem pana atunci.
Stiu ca, in prima zi, m-am plimbat aiurea prin urbe, pe strazi, admirand cladirile decrepite, statuile ciobite, casele vopsite ultima data probabil inainte de razboi. Nu conta asta, era un oras extraordinar, foarte diferit de Bucuresti si cum imi inchipuiam ca sunt mai multe dincolo de granitele zavorate ale Romaniei. De atunci, am revenit deseori prin Brasov si fac cam ce faceam acum 25 de ani – ma plimb pe strazi intr-un oras de data asta cunoscut. Piata Sfatului nu mai geme de Dacii parcate aiurea ca in 1986, este un spatiu pietonal, magazinele sunt pline, destule cladiri au fost restaurate, statuile refacute si orasul are un aer central-european. Desi au aparut tot soiul de complexuri rezidentiale pe dealuri, in centrul vechi, clar demarcat de zidurile de aparare ale orasului, atmosfera este medievala, mai ales intr-o duminica lenesa de primavara cu putin turisti, doar cu brasoveni imbracati “de duminica” ce se duc la numeroasele biserici din oras – ortodoxa, greco-catolica sau romano-catolica.
Cred ca este definitoriu pentru orice oras sa vizitezi piata centrala. Marea majoritate a oraselor central si vest-europene au o piata centrala gravitand in jurul Primariei si al Catedralei. Nici Brasovul nu face exceptie – Turnul Sfatului este unul dintre cele mai pozate locuri din urbe, adapostind un muzeu pe care in ultimii ani l-am tot gasit inchis (nu contest ca ar fi deschis, dar se inchide mai repede decat spune orarul), dar asta conteaza mai putin atat timp cat te poti bucura de spatiul deschis, cu cladiri frumos colorate, dominate de silueta verde (sau alba, in functie de anotimp) a Tampei.
Biserica Neagra este prima biserica gotica pe care am vizitat-o vreodata. Mare si intunecoasa ca o pestera, destul de austera, nu pot spune ca m-a impresionat prea mult… poate doar colectia de covoare turcesti expuse pe pereti care mi se pareau putin cam nelalocul lor… dar ma rog… Oricum, apreciez arhitectura Bisericii Negre mai mult la exterior…
De altfel, vorbind de aerul central-european si arhitectura Brasovului, odata ce am iesit din tara, am descoperit niste locuri care arata realmente similar – centrul capitalei Slovene Ljubljana aduce foarte mult cu ulitele din Brasov, iar de catedrala din Aachen mi-a adus aminte spatele masiv al Bisericii Negre.
Ca tot vorbeam de biserici, probabil biserica mea favorite este Sf. Nicolae din Schei. Nu neaparat ca este ortodoxa, ci pentru ca are o arhitectura interesanta, cu turnuri amintind mai repede de castele din povesti (inclusiv cu cele din realitate, cum ar fi Pelesul), destul de aerisita (prin Schei, era mai mult loc decat in cetatea saseasca), cu o vedere excelenta spre Tampa si cu simbolistica nationala de rigoare – prima scoala romaneasca, dar si mormantul lui Nicolae Titulescu, revenit in tara dupa Revolutie.
Si ca vorbeam de Tampa, cred ca unul dintre aspectele cele mai faine ale Brasovului este ca te poti bucura de panorama orasului din mai multe unghiuri si de la mai multe inaltimi. Din pacate, nu te poti urca in vreun turn al orasului, in schimb, poti lua telecabina sus pe Tampa pentru o priveliste splendida… intre timp a aparut si semnul-tip hollywoodian “Brasov” (nu stiu cat de mult am fost noi, romanii, “loviti” de noul obiectiv turistic, dar strainii, judecand dupa blogurile lor, au fost amuzati de alaturarea Brasov – Hollywood… iar Rasnovul a urmat rapid exemplul Brasovului cu semnul lor hollywoodian de langa cetate). Am urcat cu telecabina pe Tampa si am ajuns pentru prima oara la semnul respectiv… nu e cine stie ce (e mult mai haios daca te uiti de jos), dar panorama este excelenta… iar daca ai parte de o zi cu soare si clara, de vezi intreaga Tara a Barsei, ai parte chiar de o imagine superba.
Tot acum in martie, am luat la pas fortificatiile refacute ale orasului… Poate zidul nu te inspira prea mult, in schimb, mi-au placut turnurile de aparare – refacute – pe partea cu Tampa, fiecare turnulet adaposeste un mic muzeu (gratuit!!! De pus in “top 5 gratis Brasov J). Personal, am vizitat turnul vanatorilor, nimic iesit din comun, dar un lucru interesant de vizitat… in schimb, turnurile din partea cealalta a orasului iti pot oferi o panorama excelenta a orasului, mai de jos decat Tampa… pacat ca sunt atat de putin vizitate.
Si de asemenea, pacat ca zidul de pe partea cu Turnul Alb si zona sunt prost intretinute – mai precis, apa pare sa fie un sant de canalizare cu un miros nu tocmai placut intr-o zona care ar putea fi o bijuterie a Brasovului…
Revenind in oras, am remarcat refacutele Porti ale Scheilor si Sfintei Ecaterina, complet refacute – sincer, cel putin in cazul Portii Scheilor, preferam varianta lor my “oldish”, atinse de patina vremii, dar nu ma pot plange. Si sa nu uit, un alt loc care imi place in Brasov, faimoasa “Strada a Sforii”. Nu stiu daca este cea mai ingusta strada din Europa cum sustin multi, dar asta conteaza mai putin… este cu adevarat simpatica.
Poti vedea Brasovul intr-o zi, dar e pacat sa te grabesti… merita sa te invartesti pe ulitele vechiului burg multe ore, sa te plimbi pe esplanada frumos rearanjata de sub Tampa sau sa te dai cu patinele pe gheata patinoarului in aer liber de langa telecabina. Mai demult, cineva imi povestea ca pe sub casele masive de tip cetate ale sasilor se afla un sistem complex de tuneluri subterane folosite la vremuri de ananghie, sau ca depozite… se zice ca pe aici s-au ascuns liderii comunitatii sasesti de securitate imediat dupa razboi si tot aici s-ar fi ascuns si Horia Sima la un moment dat.
Am fost recent la Brasov si, sincer sa fiu, a fost o zi excelenta. Mai ales ca am avut timp sa cutreier stradutele mai putin cunoscute, sa fac poze si sa descopar lucruri noi – turnurile orasului sau portile restaurate… Merita sa va duceti, chiar daca destinatia voastra este Poiana Brasov sau Predeal… E un oras care va unge pe suflet.
Imagini Brasov
Inter Reggio spre Brasov
Citadela Brasov
Piata Sfatului
Biserica Neagra
Si o privire mai de aproape
Poarta Scheilor
Poarta Sf. Ecaterina
Alba ca noua 🙂
In penumbra marii Biserici Negre
Cladirile colorate din cetate…
Biserica ortodoxa Sf. Nicolae din Schei
Un turn de aparare din fortificatiile Brasovului
Patinoarul de sub Tampa
O vedere putin mai de sus asupra orasului vechi
E timpul sa ma urc pe Tampa
Pentru o panorama de zile mari
E timpul sa slobozesc zoomii 🙂
Zidurile cetatii de partea Turnului Alb – s-ar putea face un parc frumos
Biserica Neagra
frumos oras, sper ca vei mai scrie si despre alte locuri frumoase de la noi din tara
De cand l-am descoperit am un dor permanent de o plimbare „pe sub Tampa”,de o gustare la Ceasul Rau sau de hranit porumbeii in Piata Sfatului.
Ah, ce amintiri frumoase… prima data cand am vazut Brasovul eram singura, tanara si libera. Am respirat cu nesat aerul de munte, m-am minunat in fata cladirilor, m-am plimbat pe strazi cantand de fricire. A fost un moment perfect pe care il pastrez cu sfintenie in suflet. Apoi viata a trecut in vartej peste mine si singurul lucru care ma face cu adevarat fericita acum este zambetul de pe chipul iubitului meu cand descoperim impreuna, singuri, uitati de lume, un nou oras…