Cateva zile mai tarziu, din nou pe tren, de data asta spre Kyoto. Asteptarile sunt mai inalte, Kyoto este descris drept chintesenta Japoniei clasice. In plus, daca Nara are doar opt situri aflate pe lista UNESCO a Mostenirii Globale, Kyoto are mai mult decat dublu – in oras, se afla nu mai putin de 17 situri UNESCO (13 temple budiste, 3 sanctuare shintoiste si un castel). Ca si in Nara, cand ajungi in gara, zona nu are nimic de-a face cu clasicismul… gara din Kyoto este un monstru de otel si sticla, aratand ca o catedrala futurista, cu un punct de observare la etajul 15… Dar sa nu anticipam.
Nu trebuie nici macar sa iesi din gara, pur si simplu urmezi semnele de prin tunelele subterane atat de omniprezente in Japonia si deodata ajungi in fata templului Higashi Hongan-ji. Intri in curte, apoi in templu, te descalti si observi japonezii care piosi ingenuncheaza in fata statuilor lui Buddha. Iar cand la iesirea din templu ai parte si de o nunta japoneza cu mirii imbracati in straie traditionale, nu poti sa nu te opresti si sa nut e pozezi cu mirii…
E mult de spus despre Kyoto. Peste tot exista temple. Sunt vreo 1500 temple budiste, 300 sanctuare shintoiste, 100 de muzee si 5000 magazine de arta traditionala japoneza. Toate templele si pavilioanele sunt linistite, structuri care te relaxeaza, te indeamna la meditatie. Fiecare templu are o gradina – o oaza de verdeata, cu fantani, cascade, pomisori inverziti, flori, liniste si multa pace, departe de lumea dezlantuita… aflata totusi la cateva zeci de metri. Pur si simplu te incarci cu energie pozitiva. Sa fie oare de la feng-shui ?
Hai totusi sa pomenesc principalele atractii pe care le-am vazut (altele le-am ratat, dar nu poti sa vezi totul in doar doua zile, mai ales cand pentru a te bucura cu adevarat, trebuie s-o iei catinel, nu sa alergi si sa bifezi obiective). In primul rand, nu trebuie ratat Kinkaku-ji, celebrul Templu de Aur, imaginea standard a Japoniei, asa cum Turnul Eiffel este pentru Franta, sau Palatul Parlamentului pentru Romania, templu tapetat la exterior cu foita de aur, construit in 1397 ca vila de recreere a shogunului Ashikaga Yoshimitsu, dar mistuita de flacari in 1950 in urma focului pus de un calugar obsedat de a distruge acest monument. Din fericire, pentru milioanele de turisti de mai tarziu, templul a fost refacut in 1955 urmand exact designul initial. Mai exista inca numeroase alte temple cum ar fi Ginkaku-ji – Templul de Argint care desi nu are nici un gram de argint, a fost numit astfel pentru ca acelasi shogun Ashikaga Yoshimitsu a dorit sa placheze acest pavilion cu argint, dar nemaiavand bani, nu l-a mai placat. Pentru a nu leza sentimentele shogunului, toata lumea a numit cladirea “templul de argint”. Desi nu are argint, in schimb gradina Zen din jurul pavilionului si cadrul natural merita tot efortul pentru a ajunge la acest templu.
Kyoto a fost timp de secole capitala Japoniei imperiale. Evident, ca trebuie sa aibe si un complex imperial. In plin centru (Kyoto are totusi 1,5 milioane locuitori, fiind al 7-lea ca marime in Japonia), intr-un parc imens, este complexul imperial japonez. Se poate vizita gratuity intr-un tur organizat dupa ce te-ai inscris la secretariatul imperial. Este un tur tipic japonez cu ghida cu portavoce care-si tine din scurt “copii”, doar ca vorbeste in engleza si turistii sunt toti gaijin-i. Nu va asteptati la nu stiu ce super-palate, cladirile sunt destul de modeste, dar tot feng shui-ul locului este admirabil.
Inainte de a pleca din Kyoto, e obligatoriu sa-ti petreci seara in cartierul Gion, un cartier istoric, linistit, cu stradute inguste plin de restaurante, baruri si locuri traditionale. Aici este cartierelor geishelor, si daca vrei sa vezi una, cele mai mari sanse din toata Japonia le ai pe stradutele din Gion. Si vei fi bucuros sa vezi vreuna, fie ca este o junioara – maiko, sau o senioara – geiko, oricum nu vei sti diferenta. Cum sa-ti dai seama ca maiko sau geiko ? Simplu, e imbracata in kimono (nu este neobisnuit sa vezi femei plimbandu-se pe strada in kimono, fara sa fie geisha), dar au fata inalbita de parca ar fi date cu creta.
Din pacate, am vizitat Japonia in august, dar daca aveti norocul sa fiti in arhipelag primavara, toata aceasta experienta va fi mult, mult mai profunda… peste tot vor fi ciresi infloriti…
Cum ajungeti
Numeroase companii europene zboara spre Japonia, dar preturile sunt relativ ridicate, datorita absentei low costurilor. Uneori mai apar niste oferte cum a fost o oferta a Air France din noiembrie – 470 euro.
Cand sa mergeti
Incercati sa va duceti primavara cand ciresii sunt in floare. Vara poate fi foarte cald, cuplat cu o umiditate ridicata va va face sa va simtiti ca si cum ati inota intr-o supa.
Unde mancati
Mancarea japoneza este senzationala fara sa aibe derapajele spice-urilor asiatice. La marea majoritate a restaurantelor, la intrare veti vedea niste reproduceri in plastic ale principalelor feluri de mancare, deci veti vedea de la inceput cum va arata mancarea.
Viza
Cetatenii romani nu au nevoie sa intre in Japonia decat de un pasaport valabil.
Unde va cazati
Asta doare… e scump rau. Eu am stat in Osaka (eram in delegatie) la Swissotel unde costa mult… in Nara, poate fi mai ieftin, dar Kyoto este unul dintre orasele cu cele mai scumpe hoteluri ale Japoniei – e plin de turisti si preturile sunt in consecinta…
Andreea Raducan si niste japonezi care se casatoresc in mod traditional
Turisti japonezi la coada la intrarea in palatul imperial
[mwi-product sku=”TA016,TA001,TA014″ img_width=”200″ desc=”false” type=”add” btn_color=”blue” btn_link=”button” cols=”3″ ]
Kyoto imi starneste sentimente mixte de fiecare data cand merg acolo. Gion matsuri e obositor si se desfasoara intr-o caldura aproape insuportabila, dar merita sa vezi o masa imensa de japonezi imbracati traditional si executand diferite ritualuri. Templele mentionate de tine sunt superbe, eu as recomanda si Kiyomizu-dera, un templu parca suspendat in aer:
http://www.japaneselifestyle.com.au/travel/kyoto_kiyomizu-dera.htm
Felicitari pentru calatorie
Multumesc frumos… Japonia e fascinanta trebuie sa recunosc