Prima oara in Asia – Oana in India. Episod 2 – sosirea in Delhi si socul initial

Primele palpitatii au inceput de la Otopeni. Parca eram la licenta! Ultimele doua nopti nu am reusit sa dorm, nu neaparat din cauza emotiilor, ci mai ales pentru ca am avut mult de lucru: sa las totul in ordine acasa si la munca. Faptul ca nu m-am odihnit cum trebuie si-a pus amprenta, in cea mai importanta zi a calatoriei, prima! Asa ca, chiar a trebuit sa fac fata socului de a ma afla in Delhi, in India!

Asteptarile mele erau cat se poate de confuze, si de fapt as fi vrut sa fie propria mea descoperire, pentru ca ador elementul surpriza!

Sosirea in India si primul contact cu Delhi

Ajunsa la ora 1 a.m, am schimbat o parte din bani la Thomas Cook (fiind sfatuita de liderul expeditiei ca e mai bine asa) – oricum eram hotarata sa folosesc cardurile, pentru ca mi-era frica sa calatoresc cu toti banii asupra mea. Am luat cu mine in mod special dolari, dar am avut si ceva euro. La poarta 4, am fost asteptata de un tip, mic si negru, care, mi-a zis ca trebuie sa astept 30 minute. Intre timp, a sunat la hotel si apoi m-am prins, ca soferul meu nici nu plecase de la hotel pentru ca se temeau probabil ca nu voi veni……In aeroport, era un fum innecacios, care de fapt persista in tot New Delhi. A aparut si masina, si…….m-am trezit in miez de noapte pe autostrada, in drum spre Old Delhi, intr-o masina mica si foarte jegoasa, insotita de doi barbati dubiosi. Asta e! Nu aveam ce face, de as ajunge mai repede la hotel.Si am ajuns.Am intrat pe niste stradute inguste si absolut ciudate, desprinse dintr-un film thriller. M-am  dat jos, si barbatii, foarte zambareti s-au oferit sa-mi care rucsacii de 15, respectiv 20 kg in hotel. Niste dulai ca in Bucuresti, doar ca mai zvelti, se plimbau nestingheriti si…..in secunda doi, un sobolan mi-a trecut prin fata: welcome to India, nu? Soferul meu se prapadea de ras. Eram dintr-o data super stresata. Din momentul in care am intrat in hotel, m-am mai linistit, caci imediat am fost condusa in camera mea, care, evident, arata mai rau ca pe internet. Paranoia m-a cuprins, si mi-am scos imediat sacul meu de dormit, si mi-am dezinfecat apa de la chiuveta intr-un vas, ca sa am pe dimineata sa ma spal pe dinti. Eram prea obosita oricum sa ma gandesc la altceva, asa ca am inchis ochii.

De cum m-am trezit, in zgomotele infernale de pe coridor si de pe strada, mi-am facut curaj sa ma duc la restaurant sa-mi iau micul dejun. Am comandat dejun american….nu imi dadeam prea bine seama ce as putea sa  comand! Apoi, trebuia sa-mi fac un plan al zilei. Tot ce citisem despre turismul in Delhi cu sfaturile de rigoare, se risipisera din memoria mea. Eram complet derutata, drept pentru care am intrat in agentia de turism din hotel (fiind indrumata sa iau o harta gratuita a orasului) si am intrebat cum pot ajunge cu trenul in Agra. Cum cu trenul? Va putem oferi un taxi cu sofer pentru 3 zile, pentru a merge si la Jaipur si a vedea mai multe pe traseu, pentru doar 8000 de Rs. Adica jumatate din ce aveam eu in buzunar la momentul respectiv. Fac un calcul si iese vreo 200$. Poate parea putin, depinde, mai ales pentru serviciile oferite: trei zile, o masina comfortabila cu aer conditionat numai pentru mine. Hmmmm, e tentant, dar totusi nu trebuie sa ma las dusa de primul impuls. Trenurile trebuiesc rezervate mult mai din timp, si pentru urmatoarele doua zile numai e nici un loc si ma costa 3000Rs. Baiatul din fata mea, foarte profesionist, avea talent in a  vinde programele turistice. Nu, nu imi place, mult prea pretentios pentru ce vreau eu. Imi era de-a dreptul rau! Un rau indus psihologic si pe fond de lipsa de somn.  In camera nu m-am putut atinge de nimic, mancarea am inghitit-o in sila, caci nu pot spune ca era foarte curat in restaurant si foarte speriata! Ce e cu mine? Nu e normal! Nu sunt eu! De ce ma tem sa ies si din hotel? M-am tot gandit ce sa fac, am stat pe net cu cunoscutii care au inceput sa ma imbarbateze si……………GATA! Ma avant catre Red Fort! O iau pe straduta foarte aglomerata cu comercianti si oameni saraci vai de mama lor. Da, ma asteptam la acest peisaj. Oricum, totul se derula ca intr-o secventa de film!

La plimbare prin Delhi cu inima cat un purice

Ajung la Jama Masjid, cea mai importanta moschee din Delhi. In aceasta zona este plin de musulmani. Nu prea pricep ce si cum…….femei in sariuri, mi se spune sa platesc 200Rs pentru camera foto si sa ma descalt in interiorul curtii de la moschee. Nu imi convine, dar trebuie sa ma conformez. Intru in moschee si intr-adevar arhitectura este ceva nou pentru mine. Sunt extrem de incordata si incerc sa ma relaxez.. Lumea se uita la mine, eu la ei….ce bine, zaresc si ceva turisti…….. Incep sa ma gandesc: sunt in Delhi, asta e India! E frumos! Uite ce monument! Declansez butonul aparatului foto, filmez porumbeii din piata luandu-si zborul peste minarete. Ma invart in jur, musc din banana capatata la micul dejun(de fapt de la pranz), o fata imi cere sa fac o fotografie cu ea. Vine si un baiat. Ma uit peste “gard”  la niste copii cum joaca fotbal. Peste drum, dupa bazaar, se vede si Red Fort. Trebuie sa ajung si acolo.

Intru pe straduta super plina cu de toate, trag cu ochiul la produse, la mancarea de pe gratare, dar si la mizeria crunta de pe lateralele pietii. Ies din nou la un drum principal si vad o reclama la un bazar himalayan. La intrare, e politie! Nu imi zice nimic si dintr-o data sunt fascinata de tibetanii vanzatori. E o piata cu haine din lana, dar mai ales saluri peste saluri, superbe! Sunt in prima zi si nu vreau sa fac nici o cumparatura, mai ales ca mai am un avion de luat si depasesc oricum kilogramele admise! Intru in vorba cu oamenii si ii intreb de unde sunt. Femeile sunt asa frumoase si ma bucur ca vorbesc bine engleza! Incearca sa imi vanda!. Nu pot refuza si ma trezesc negociind. Inca nu pot face  calculul banilor si conversia din rupii in alta moneda. Usor usor, incep diverse discutii cu o fata- doamana………devin foarte curioasa sa aflu cat mai multe despre ea. La un moment dat, sotul ei ma invita sa iau un ceai cu ei si imi ofera un scaun. Ma descalt si urc in locul unde se afla si ei. Il intreb daca ceaiul e cu apa fiarta! Trebuie sa ma asigur, nu? Nu pot incalca regula principala daca ma aflu aici. Ma ironizeaza, zicandu-mi ca  ceaiul se face doar cu apa fiarta. Sunt de-adreptul stupida, chiar in halul asta de paranoica am ajuns in doar 24 de ore? Nu ma recunosc , trebuie sa imi revin! Stau la povesti cu ei pana se insereaza. Ce rau e sa fii singur! Nu imi place deloc singuratatea, eu trebuie sa vorbesc, sa socializez, altfel cred ca as muri…J).

Ma intorc in hotel pentru scurt timp. Nu pot sa mananc nimic.  E ora 18, dar totusi, trebuie sa-mi organizez plecarea in Agra. Imperator m-a sfatuit foarte clar sa caut o agentie de turism de pe strada care vinde bilete de tren. Ma arunc pur si simplu in multimea din Chandi Chok, imi iau cateva puncte de reper si culmea, incep sa ma mai relaxez. Deja ma obisnuiesc si am prins curaj. Asta e bine!. Dupa ce intru in cateva agentii, gasesc una, intr-un bazar ascuns, (oricum toate sunt pe stradute ciudate) si un tip care arata serios imi gaseste imediat locuri la trenul expres catre Agra si Jaipur. Desi e destul de plictisit, ma intreaba daca sunt singura si pentru prima data in India si imi da toate informatiile de care am nevoie si facem planul calatoriei mele  pentru urmatoarele 3 zile. Imi spune ca am nevoie de 2 zile pentru Jaipur care este la 4 ore de Delhi si apoi ma pot duce si pentru o zi in Agra Intr-adevar, chiar pentru urmatoarea zi, nu gasesc bilet catre Taj. Ma cheama peste 45 minute ca sa-mi iau biletele si imi zice ca nu imi ia decat 2000 Rs, pt toate biletele + plus comisionul lui (cel de la hotel, ma incarca cu mai mult de 20 $, pentru acelasi lucru…J). Completeaza tot felul de hartii si hartiute si nu inteleg ce e atat de greu sa-mi vanda niste bilete!!!

Si totusi, problemele se rezolva – am biletele de tren de Jaipur !

De dimineata, dupa vreo 2 ore de somn chinuite,  incerc sa negociez la ora 5 o autoricsa cu ajutorul unui baiat din hotel, dar imi cere mult prea mult. Baiatul ma intreaba daca nu vreau o “pedalricsa”, mai ales ca sunt doar 6 km pana la gara, comform ghidului. Cu 40 Rs, ajung in New Delhi Railway Station, in 15 minute!. Drumul a fost de asemenea, desprins dintr-un film. Parca nu eu traiam in acea secventa. Nu cred ca va doriti sa va aflati la o asemenea ora pe strazile din Old Delhi! Nu am nici un termen de comparatie sa va descriu peisajul. E inspaimantator si fascinant in acelasi timp!

Pe platforma catre Jaipur, imediat intru in vorba cu 2 baieti, care culmea, sunt  indieni, dar traiesc in Canada si hotaram pe loc, intr-o secunda, sa calatorim impreuna! Ne gasim numele noastre scrise pe niste foi prinse de un panou. Vine si trenul! Ma simt dusa de brat de ingerul meu pazitor si dintr-o data ma simt excelent! AM AJUNS IN INDIA!

Sosire aeroport… cam confuza 🙂

Pofta buna ! Mmmmm

Jama Masjid

Prin curtea moscheeii

Prin Old Delhi

In bazarul tibetan

Tara Palace Hotel – Delhi