Anul trecut pe vremea asta, se intampla sa ma aflu in Ucraina, nimerind fix de 1 Mai. Si pentru ca fusesem de cateva ori in Kiev si il vizitasem, am pus mana pe Lonely Planet sa ma uit ce altceva as putea vizita prin jur… Si nu a fost foarte greu sa-mi aleg tinta – orasul Chernigiv (sau Cernighiv pe romaneste). Poate nu ati auzit de el, dar a fost unul dintre cele mai importante trei orase din perioada Kievan Rus, primul stat al rusilor, pulverizat de navala tatarilor din secolul al XIII-lea… Evident, de atunci a trecut ceva timp, Cernighiv si-a pierdut din stralucire, dar ghidul spunea ceva despre niste biserici spectaculoase, intr-un oras probabil de tip “niciodata nu se intampla nimic”.
Dis-de-dimineata, ma prezint la statia de metro Lisova de unde pleaca microbuzele de Cernighiv, asa-numitele “mashrutka”. Pana ma lamuresc unde e coada, tocmai a plecat o mashrutka plina. Mai intreb pe o devucika, care ma lamureste unde este coada de Cernighiv… Din statia Lisova, pleaca mashrutkele spre diverse destinatii, inclusiv spre oraselul Boryspil unde se afla aeroportul capitalei ucraineene, un soi de Otopeni de Kiev. Nu am insa de asteptat mult ca apare mashrutka de Cernighiv si apuc sa ma urc. Am noroc ca am sosit cu doar un metro inainte de o masa de oameni care nu stiu de ce li s-a pus pata sa mearga si ei la Cernighiv, asa ca in urma mea, las o coada cat sa umple vreo 3 mashrutka.
Drumul, nimic interesant, campul este succedat de o padure, apoi iar camp, iar padure… Pare pustiu, nu sunt sate… Undeva spre stanga, nu foarte departe, este Cernobal-ul de funesta aducere aminte. Probabil si Cernighiv a fost lovit in plin de radioactivitatea scapata de sub control. Oricum, e in afara zonei de excludere care acopera o buna halca din Ucraina, dar inca una si mai mare din Belarus.
Dupa doua ore, in fata, la capatul unui pod, apare o biserica cu vreo 5 turle aurite stralucind in soare. Pare promitator… Mashrutka urca un deal, trecand pe langa o baterie de biserici cu cupole aurite, trece prin Piata centrala – numita din simpatie cu Moscova, Piata Rosie, dar neavand nimic comun cu sora sa mai mare, poate doar caracteristica ca este disproportionat de mare, pentru a ma depune la capatul bulevardului principal, langa Hotel Ukraina… Cobor, pare un oras foarte sovietic – bulevarde largi, blocuri standard in dulcele stil sovietic, si, surpriza, cu o statuie al lui Lenin fix in capatul bulevardului. Hm, si in Kiev mai e o statuie al lui Lenin, dar au mutat-o mai la ascunzis, in schimb, aici in Cernighiv este evident ca nimeni nu a mai miscat-o nici un metru. In fata statuii, niste mici coroane, flori proaspat plantate, ma rog, un parculet dragut. Lenin intr-un parpalac, cu mainile la spate se uita fix spre cazinoul de pe coltul unui bloc… Ce si-o zice “parintele popoarelor”…
O iau pe bulevardul principal in sus spre Piata Rosie. Ma rog, tot Piata Rosie ii zice, doar ca s-a schimbat limba. Nu mai e Krasnaya Plosciad, ci Cervona Ploscia… Nu mai e in rusa, e in ucraineana… O mare schimbare !
Ei bine, taman piata asta imi furnizeaza prima surpriza… O manifestatie comunista ! Cool, n-am mai vazut demult asa ceva, asa ca ma apropii de micul palc de tovarasi cu steaguri rosii cu secera si ciocanul. Stau frumos aliniati la o linie alba trasate pe caldaram, dau din steaguri si asculta cuvantarile tovarasilor. Marea majoritate de varsta a treia, unii cu ceva decoratii care le umfla cu mandrie pieptul (d-alea de gasesti in talciocul de pe Scarile lui Andrei din Kiev) aplauda si scandeaza, cam fara convingere. La vorbitor, in fata unei mashrutka cu doua difuzoare obosite, un tovaras condamna fascismul care a cucerit Ucraina. Condamna ferm mai ales miscarea nationalista din Vestul Ucrainei, dar si cozile de topor capitaliste care au permis Coca Cola si Nescafe sa le umple rafturile goale ale alimentarilor. Tipul nu pot sa spun ca e prea carismatic, asa ca participantii mai susotesc intre ei, ascunzandu-se in spatele steagurilor rosii.
In fine, tovarasul isi termina tirada de condamnari, ridica pumnul si se da la o parte intr-un ocean de aplauze anemice. Urmeaza un alt tovaras, cu vreo cinci ani mai tanar. Atmosfera se schimba brusc – ce inseamna talentul oratoric… Nu incepe cu un plictisit “Dragi tovarasi”, ci incepe sa urle “Uraaaaaa, uraaaaa”… Piata se anima brusc, discutiile particulare se intrerup, steagurile se agita revolutionar si cladirile din jur reflecta strigatele de “Uraaaaaa”. Pana si porumbeii s-au refugiat… Incep sa-mi inchipuiesc cum era aici de 1 Mai acum vreo 20 ani cu piata asta arhiplina… Dupa discursul plat de dinainte, tipul asta cheama la lupta revolutionara, la eliberarea clasei muncitoare, la o noua Revolutie ca cea al lui Lenin (ma rog, numele de Stalin sau Trotki nu le-am auzit rostite). Demonstrantii devin brusc entuziasti, se striga “Uraaaaa”, “eS eS eS eR” (adica URSS) si “Comunisti, comunistii” ! Bravo, in fine, un crampei autentic din ce a fost Uniunea Sovietica…
Intre timp, meetingul pare sa se termine, participantii intra intr-un supermarket sa-si cumpere Chio Chips si un Pepsi, iar eu ma duc in spatele Teatrului din Piata Rosie, unde se afla una dintre cele mai vechi biserici din Cernighiv, Sfanta Paraskevi Piatnitsi, o biserica care seamana mai mult cu o citadela si cel putin la exterior, destul de austera.
Revin in piata centrala, recucerita de porumbei si pornesc printr-un parculet unde randurile cu lalele alterneaza cu fantanile arteziene, dar care la capat, avea o biserica cu turlele aurite… fix cea care o vazusem din mashrutka de Kiev.
Cum ma apropii de zidurile ei falnice, parca estompand stralucirea cupolelor aurite stralucind in soare, imi sare in ochi un cort pe care se afla poza unui inalt ierarh, posibil, un patriarh. Pare ca un cort de refugiati sau militar… Dau sa intru inauntru si dau peste o adevarata biserica, un preot in odajdii si ceva credincioase care saruta icoane… Ies afara si citesc un poster… Ma lamuresc. In Ucraina exista trei biserici ortodoxe care se lupta intre ele – una tine de Patriarhia de la Moscova, alta este independenta si nationalista, foarte puternica in Vestul Ucrainei si a mai aparut si o a treia care le acuza pe celelalte ca nu au nimic comun cu cele sfinte, fiind biserici politice… Din cate inteleg eu, biserica nationalista i-a dat afara pe moscoviti din biserica cea mare, iar moscovitii au ridicat un cort-biserica la doi pasi de aceasta… Incurcate sunt Caile Domnului versiunea ucraineana !
Pe un alt deal, se afla o promenada pavoazata cu tunuri, bucuria copiilor, dar in mijlocul careia se afla cea mai veche biserica din Ucraina – Biserica Schimbarii la fata. Construita in 1030 (dupa alte versiuni, in 1017), biserica are niste turle care nu le-am mai vazut nicaieri altundeva in spatiul slav – arata ca niste rachete de aur gata de decolare ! Interiorul, la fel de ornat in stil rusesc si cu niste morminte de 1000 de ani, inclusiv al fratelui mai mic al cneazului Iaroslav cel Intelept, ctitorul bisericii.
Inutil sa mentionez, dar cam jumatate din oras era iesit la iarba verde prin parcul din jurul bisericii, fiiind totusi o zi superba de primavara. Ma asez si eu pe afetul unui tun si vad undeva in departare, cupolele de data asta verzi ale unei biserici si un turn-clopotnita care domina toata regiunea. Bag nasul in Lonely Planet si aflu ca e vorba de complexul format din biserica Ilinsky, pesterile Anton si manastirea Trinitatii… Cam 3 km pana acolo… asa ca o iau la picior sanatos printr-un cartier traditional, cu case mici aducand cumva cu unele zone rurale de la noi.
Dupa mai bine de o jumatate de ora si un urcas sustinut pe niste scari, ajung la manastire. Aici e mai putina lume ca in centru, dar toata se buluceste spre pesterile Anton… Acesta este raspunsul Cernighivului la pesterile de la Pecharska Lavra din Kiev. Totusi, aici e o mica diferenta – subteranele nu sunt intesate cu mumii ale calugarilor decedati ca in Kiev, ci mai degraba sunt cateva capele si cladiri unde probabil intr-o vreme se tineau slujbe… Intr-un final, gasesc un sarcofag plin cu oase ale calugarilor ucisi in timpul navalirii tatare (biserica si catacombele dateaza si ele de prin anii 1000 – 1200), iar constructia tunelurilor sfinte au fost incepute tot de Anton (de unde si numele) care a initiat si constructia catacombelor de la Pecharska Lavra.
Inapoi spre oras, hotarasc sa-mi odihnesc picioarele obosite si sa iau troleibuzul 8… O adevarata calatorie in timp, pentru ca troleibuzul seamana cu cele care le-am vazut in poze de anii 60 din Romania… Probabil si acesta tot atunci este fabricat. Si ca experienta sa fie completa, biletul il achizitionez de la o taxatoare care imi ia hrivna de rigoare (10 euro-centi) pentru bilet. In Ucraina, pe troleibuze inca mai exista taxatoare, am vazut atat la Cernighiv, cat si la Cernauti… La noi, s-au scos de prin anii 70…
Revin in Piata Rosie. Acum, este o liniste aproape totala – au plecat si comunistii, si mamicile cu copii, pana si porumbeii. Asa ca e timpul sa plec si eu spre Kiev. Si pentru ca experienta sa fie completa, dupa demonstratii comuniste si pelerinaje religioase, am ajuns si la McDonald’s ! Nu pentru a manca, ci pentru a lua mashrutka de Kiev !
Cum ajungi in Cernighiv
De la statia de metro Lisova din Kiev, gasesti mashrutka destul de dese, cam la vreo 20 – 30 de minute, uneori mai dese.
Cazare Cernighiv
Nu cred ca ai de ce sa dormi in Cernighiv atata timp cat Kievul este atat de aproape, dar daca chiar ti neaparat, sunt doua hoteluri in oras: Pridesniaski si Ukraina (redenumit Slovyanski). Ce e distractiv, pana si site-ul Cernighivului ne recomanda cu putere sa nu dormim in hotelurile din oras: https://www.chernigov-ukraine.info/chernigov-hotels.htm . Distractiv 🙂
Vremea in Cernighiv, Ucraina
Ati auzit de crivatul rusesc ? Ei bine, este si in Ucraina, mai ales ca Cernighiv e la doi pasi de Rusia… Vara e frumos si cald, dar iarna e frig rau… Nu am gasit informatii despre Cernighiv, ci mai repede despre Kiev, asa ca climatul este la fel… Apasati aici daca vreti sa stiti cand e bine sa mergeti in Ucraina.
Viza Ucraina
Cetatenii romani nu au nevoie de viza sa viziteze Ucraina (reciproca nu e adevarata), dar le trebuie pasaport valabil
Harta Cernighiv
Imagini Cernighiv, Ucraina
Statia de mashrutka de la statia de metro Lisova
Coada pentru Cernighiv
Intrarea in oras
Statuia lui Lenin
Scrutand orizonturile…
Hotel Ukraina
Piata Rosie
Manifestatia comunistilor de 1 Mai
Uraaaaaaa !
Un tovaras ne transmite cuvantul partidului
Masele populare
Dragi tovarasi si preteni
La doi pasi de manifestatia rosie, steagurile Ucrainei independente
Dasvidania, tovarasi !
Sfanta Paraschiva
Drumul spre citadela
In aceasta poza, sunt 2 biserici – le identificati ?
In biserica de piatra
Citadela din Cernighiv – tunuri si biserici
Biserica Schimbarii la Fata
Cu turlele in forma de racheta
Si in interior
Sf. Caterina
In departare, un alt complex monastic
Biserica Trinitatii
Biserica Ilinsky
La intrare, in catacombele lui Anton
Troleibuze retro prin Cernighiv
La revedere, Cernighiv !
Ce panaramă de troleu, incredibil! Foarte amuzant raportul de la întrunirea „bătrânilor roşii” , am impresia că în mai toate statele ex-sovietice (în afara celor trei din UE) ai mari şanse să te calci pe picioare cu nostalgicii cu bască.
cu fratele avem urmatoarea expresie cand ceva ne place: frumos ca in povestile Imperatorului…. Felicitari Imperator inca o data, ne.ai ademenit… wow Ucraina?; desi din poze reiese clar ca e jalnic, noroc cu bisericile – in rest ma gandesc ca e destul de ieftin si ar fi deja un bun motiv. Sigur, sa descrii Parisul sau NY sau Roma sau muzeul Louvre sau stancile din Guilin sau nunta regala sau picioarele printesei Catherine Middleton este infinit mai usor decat frumosul Cernighiv!!!!!!:)
Nu e prea ieftin… eu am ajuns pe acolo ca eram cu munca la Kiev… Orasul e ok, tipic stalinist si aducand cu anii 90 la noi, dar nu e o derapanatura, iar bisericile sunt chiar faine. Cand m-am intors la Kiev si m-am uitat la TV, mi-a parut rau ca nu am stat in Kiev ca fusese o mega-demonstratie a comunistilor… Altadata, poate mai ajung de 1 Mai in spatiul ex-sovietic
Eu n-am vazut nici un oras in Ucraina sa nu aiba macar o statuie a lui Lenin. In Reni (la 20 de km de Galati) au una, la Izmail au doua, bine intretinute, la Chilia Noua (malul opus Chiliei Vechi din Delta) au una, in Odessa si Kiev nu mai zic. Pana acum jumatate de an, cand trebuia sa completezi nenorocitul de Immigration Card cu adresa unde mergi, daca nu stiai adresa, cred ca mergea sa treci binemersi strada Lenin nr… din orasul in care voiai sa ajungi. Sigur trebuia sa existe. La fel si strada Mir. Bine ca s-a scos respectiva hartie, ultima data am fost de Pasti in Ucraina la Reni, cu bicicleta de la Galati.