Ne continuam astazi, drumul prin Lanzarote alaturi de Florentina, iar la final, ca bonus, diverse ponturi logistice: cazare, tururi si mai ales costuri !

Ziua a 3-a

In cea de-a treia zi am traversat, din nou, insula spre nord, cu gandul la Arhipelagul Chinijo, mai precis la insula La Graciosa pe care doream sa o vizitam, singura din arhipelag la care turistii au acces. Aceasta este o rezervatie a biosferei, cu putine asezari umane si locuita de doar circa 600 de oameni. Spre deosebire de Lanzarote, La Graciosa are un aspect desertic, cu plaje aurii si salbatice. Pentru a traversa de pe o insula pe alta, atat turistii, cat si localnicii au la dispozitie serviciile a doua companii de linii maritime, care au curse regulate de-a lungul intregii zile – Maritimas Romero si Biosfera Express. Un bilet pentru dus este 11 euro, in timp ce la cumpararea unui bilet dus-intors este o reducere de 2 euro, pretul fiind de doar 20 de euro. Noi am experimentat serviciile ambelor companii si personal am fost mai incantata de Biosfera Express. In pretul biletului ne-au oferit apa, bomboane si paturici, care sa ne tina de cald in cazul in care voiam sa stam pe punte. De asemenea, ne-au oferit pliante cu insula La Graciosa si o harta a acesteia. Pe scurt, serviciile cu care veneau in intampinarea clientului erau mult mai bine puse la punct. Ar fi ca o comparatie intre Blue Air si Tarom :).

Dupa aceste detalii logistice, sa revenim la firul calatoriei. Pentru ca nu ne-am calculat bine timpul si ne-am dat seama ca nu vom ajunge sa luam vaporasul de la ora 12, am decis pe loc sa facem o oprire la Jardín de Cactus. Si nu ne-a parut rau. Jardín de Cactus este o mica gradina botanica amenajata de acelasi César Manrique, arhiect si artist care si-a pus amprenta pe tot ceea ce inseamna urbanism si strategie turisticain Lanzarote, ghidat fiind de ideea ca natura si arta trebuie sa se impleteasca in crearea unei armonii a spatiului. Frumusetea acestei gradini este data nu numai de bogatia de specii de cactusi, care se prezinta intr-o diversitate coloristica, floristica, de forme si dimensiuni greu de imaginat, dar si de specificul amenajarii in sine. Am vazut aici celebrii cactusi-candelabru, de circa 2 metri inaltime, mult prea prezentul aloe vera (care are numeroase muzee dedicate in Lanzarote), dar si specii a caror forma aducea cu niste pepeni verzi uriasi, cu un creier uman, cu diverse animalute etc. Pentru ca nu gasesc epitete si metafore care sa descrie tabloul frumos de care m-am bucurat mai bine de o ora (si as fi stat si mai mult, dar nu voiam sa ratam si vaporasul de la 13.30), o sa va las sa va delectati cu imagini de acolo. Si sa nu uit, intrarea este 5 euro.

Ne-am continuat traseul asadar pana in nord, in micuta localitate Orzola, un satuc pescaresc pitoresc. De acolo ne-am imbarcat pe vaporas si intr-o jumatate de ora puneam piciorul pe insula vecina. Pentru ca masina a ramas in Lanzarote sa ne astepte cuminte pana seara, in La Graciosa am optat pentru inchirierea de biciclete, in speranta ca asa vom avea cum sa exploram cat mai mult. Din pacate, socotelile de acasa nu s-au potrivit cu cele din targ. Bucurosi de bicicletele noastre frumoase, am plecat la drum spre plaja Francesca, pe care o vazusem in poze si arata ca in ilustratele cu insule exotice tropicale. Numai ca zambetul ne-a disparut repede de pe buze cand ne-am dat seama ca drumul acela avea sa fie greu de parcurs cu bicicleta, intrucat nu era practic un drum, ci o poteca acoperita cu nisip, uneori in strat destul de gros. Nu eram pregatiti (aici vorbesc mai mult in numele meu 🙂 pentru asa ceva, asa ca energia ne-a fost epuizata curand. Cu nervii intinsi la maximum (din cauza oboselii, dar si a celor 8 euro de persoana pe care ii platisem pentru bicicletele pe care le-am carat mai mult noi decat sa ne duca ele pe noi 🙂 am ajuns cu chiu, cu vai pe plaja, unde ne-am tras sufletul pentru o jumatate de ora. Nisipul mult, galben si fin si apa oceanului limpede si de un turcoaz in doua nuante ne-au redat curaj pentru drumul de intoarcere. Sleiti de puteri, ne-am consolat la o taverna locala din port cu un bocadillo de pescado (sandvici cu peste) absolut delicios si am asteptat cuminti vaporasul pentru a reveni pe insula pe care ne aveam baza de campare.

Personal nu cred ca as mai face a doua oara experienta asta, pe mine, una, m-a consumat destul de mult si a fost singurul moment din vacanta in care mi-a parut rau pentru alegerea facuta.

Ziua a 4-a

Era ultima pe care aveam sa o petrecem in Lanzarote si “depresia” de final de vacanta se facea deja simtita. Pentru ca aveam avion tocmai seara la 18.30, am avut totusi timp sa ne bucuram de aceasta zi, in ciuda cerului cam innorat (singura zi din vacanta in care soarele s-a lasat cu greu vazut). Ne-am strans bagajele, le-am urcat in buburuza noastra draga si am plecat, din nou, spre nordul insulei. Ne ramasesera de vazut doua obiective, pe care aveam de gand sa le bifam inaintea plecarii. Este vorba de Jameos del Agua si Cueva de Los Verdes, ambele pesteri de origine vulcanica, ce fac parte din tunelul Atlantis, unul din cele mai lungi lanturi de pesteri vulcanice din lume.

Prima oprire am facut-o la Jameos. Draguta, dar nu asa de spectaculoasa. Si un pic cam comerciala. Barurile amenajate in interior, magazinul de suvenire, scena de dans, piscina, toate aceste facilitati ii dau o alura de complex turistic. Cueva de Los Verdes in schimb ne-a placut, si inca mult. Clima arida si lipsita de precipitatii se face simtita si in interiorul pesterii, unde nu exista relieful tipic alcatuit din stalactite si stalagmite. Inauntrul pesterii este amenajata si o sala de concerte, gratie acusticii foarte bune. Cueva de Los Verdes se desfasoara pe o lungime de 6 kilometri, din care doar doi se pot vizita. Acesti 2 kilometri sunt impartiti pe doua niveluri. Se intra pe cel inferior si se iese pe la nivelul superior. Vizitele se fac numai cu ghid. Al nostru a fost extrem de simpatic, interactiona si glumea cu grupul, explicatiile le tinea mai intai in spaniola, dupa care ii lasa pe vorbitorii limbii lui Cervantes sa se bucure de pestera si sa faca poze si se adresa in engleza restului turistilor.

Intrarile la fiecare din cele doua obiective au costat cate 8 euro.

In drumul spre aeroport ne-am oprit pentru o ultima masa in stil canarez in Arrieta, o localitate litorala foarte draguta. Aici ne-am delectat din nou cu faimoasele sosuri mojo si ne-am bucurat de ospitalitatea tipic spaniola.

Detalii logistice

Cum am ajuns acolo? Nu a fost prea complicat. Combinatiile posibile de zboruri sunt multe. Cele mai bune orase de unde pleaca zboruri catre insulele Canare sunt Barcelona, Madrid, Bergamo, iar companiile sunt Ryanair, Vueling, Air Europa, Easy Jet si cred ca si altele. Noi am mers pe varianta unui zbor cu Wizz Air pana in Bergamo, de unde am luat mai departe o cursa Ryanair. Pentru perioada in care am mers noi, aceasta varianta ne oferea cel mai avantajos orar, preturile fiind asemanatoare si daca alegeam schimbul in Barcelona, de exemplu. Pentru bilete cumparate cu 3 saptamani inainte am platit 200 de euro dus-intors pentru toate cele patru zboruri.

Pentru cazare am avut, de asemenea, multe optiuni. Se gasesc de la pensiuni si case traditionale, sau apartamente in complexuri turistice, pana la vile cu cat mai multe stele. Preturile variaza intre 25 de de euro/noapte/camera si 150 de euro/noapte/ camera. Noi am optat pentru un apartament intr-o casuta din satul Playa Quemada, Pura Vida, la un pret de 160 de euro/4 nopti/2 persoane. In acest pret aveam dormitor, baie proprie si bucatarie complet dotata. Si pe langa toate acestea si o priveliste fantastica la ocean, atat de pe terasa, cat si din apartament, de la oricare dintre ferestre.

Costuri / persoana:

– avion 200 de euro

– cazare 80 de euro

– masina 60 de euro

– benzina cca 20 de euro

– mancare (in oras si supermarket) cca 65 de euro

– intrari obiective turistice 35 de euro

– bicicleta 8 euro

– vaporas 22 de euro

– cadouri – dupa pofta si buzunarul fiecaruia

Noi am mers pe varianta unui buget low spre mediu. Cazare se gasea si la 100 de euro/ 4 nopti/ 2 persoane, dar in complex turistic in statiune, deci mult mai aglomerat si mai galagios. De asemenea,masina se putea lua si la 70 de euro, dar trebuia sa avem carte de credit, iar noi nu aveam. La mancare se poate renunta la mesele la restaurant (dar ar fi pacat sa va lipsiti de bunatatile lor). Iar biletul de avion se poate gasi la un pret mai bun probabil, daca se cumpara mai din timp. Asa ca bugetul poate scadea sensibil.

Imagini Lanzarote

Peisaj urban – capitala Arrecife

Partea de nord a insulei, ceva mai colorata ca sudul

Jardin de Cactus, nu-i asa ca pare ca o pictura ?

Floare de cactus

Cactus inflorit

Cactusi… ca niste pepeni uriasi !

Si totusi e un cactus !

Din categoria cactusilor cu forme ciudate

La Graciosa vazuta dinspre mare

Plaja din La Graciosa

Pe aici ar fi trebuit sa mergem cu bicicleta 🙂

Bicicleta buclucasa

Jameos del Agua

Apartamentul nostru de la Pura Vida

Privelistea de la terasa noastra

Arhitectura locala