Trebuie sa va marturisesc ca am fost de zeci de ori la Budapesta. Fie ca a fost cu treaba, fie ca am fost intr-un city break, fie in tranzit spre alte meleaguri, m-am oprit in Budapesta – fie ca a fost vorba de cateva ore sau cateva zile. Si putini se pot plange ca nu le-a placut orasul, cu palatele luminate noaptea, parca levitand deasupra Dunarii… dar v-as sugera ca, dincolo de palatele, restaurantele, parcurile si spaurile budapestane sa iesiti putin si din capitala maghiara… Nu foarte departe, pe malurile Dunarii in sus, spre Slovacia, veti descoperi un serie de locuri faine numite in engleza “Danube Bend” – palate, biserici, sate-colonii artistice si impunatoarea Dunare: Szentendre, Visegrad, Eszterghom… Stiu, Budapesta ia toata fata turismului maghiar (pe de alta parte, este si un magnet pentru turisti din toata lumea), dar faceti cativa pasi…

Primul sat la nord de Budapesta pe care l-am vizitat se numeste Szentendre (adica Sfantu’ Andrei). Stiam despre Szentendre ca a fost un soi de Balcic al Ungariei, locul unde pe la inceputul secolului trecut s-au adunat numerosi artisti pentru a crea departe, dar totusi aproape de freamatul Budapestei. De fapt, fusesera atrasi nu numai de frumusetea locului, ci si de traditia multinationala si confesionala a locului. De altfel, odata ajuns in Szentendre, m-a izbit o atmosfera mai mult tipica Balcanilor slavi, decat a Ungariei habsburgice… Szentendre a fost un sat… sarbesc timp de secole, iar urmele sarbilor se regasesc in numeroasele biserici ortodoxe (una din biserici chiar se numeste… Catedrala Belgrad!).

Sarbii s-au asezat aici din secolul 15, dar localitatea a fost abandonata dupa dezastrul de la Mohács (1526) si ocuparea Ungariei de catre otomani. Dar, dupa aproape doua secole de ocupatie de catre Semiluna, habsburgii austrieci i-au alungat pe turci sub conducerea celebrului Eugene de Savoia (da, tipul cu statuie in fata palatului Buda din capitala Ungariei si cel care a ocupat Timisoara, unde a lasat mostenire o fabrica de bere…), iar sarbii au inceput sa revina in vechea lor vatra panonica. Motivul a fost ca, dupa cateva decenii de victorii si impins granita la sud, austriecii au mancat pana la urma bataie prin Macedonia si au trebuit sa piarda din terenul ocupat… granita austro-otomana s-a stabilit pe Dunare langa Belgrad, iar mii de sarbi care au luptat vitejeste de partea habsburgilor s-au refugiat cu neveste, copii, cirezi de vite si odajdii bisericesti in teritoriul austriac. A fost momentul depopularii provinciei sarbe Kosovo, cand balanta etnica s-a inclinat in favoarea albanezilor si turcilor musulmani. Imparatul austriac le-a oferit Vojvodina, o parte din Banat si Srpska Krajna (Krajna militara), dar si Szentendre. Aici s-a asezat mitropolitul Kosovei, transformat in episcopia sarba. Dupa sarbi, atmosfera balcanica a fost intregita de grecii ortodocsi si dalmatienii catolici, beneficiind de o libertate religioasa totala… interzisa atunci protestantilor maghiari, de exemplu.

Ei, astazi, sarbii nu mai reprezinta decat probabil sub 1% din populatia micului oras, dar atmosfera balcanica a ramas… au ramas si stradutele pietruite si mult prea multele spire ale bisericilor ortodoxe si catolice, iar majoritatea maghiara a contribuit cu atmosfera boema adusa de numerosi artisti plastici. De altfel, si astazi poti vizita muzee ale unor artisti de inceput de secol, ca si galerii ale unor artisti contemporani, dornici sa continue traditia Szentendre… care, din pacate, a cam fost pierduta de Balcicul nostru.

Nu cred ca merita sa iti faci un plan “de bataie” de vizitat Szentendre… Plimba-te pe strazi, savureaza atmosfera boema, bucura-te de liliacul inflorit (in sezon J), ciuguleste niste bucate maghiare cu influente balcanice prin micile localuri, intra la intamplare in vreo galerie de arta… Daca insa vrei cu tot dinadinsul un loc care trebuie musai vizitat, atunci as zice sa va duceti undeva in varful unui deal pentru panorama Dunarii si a acoperisurilor de tigla rosie ale vechii urbe…

Dupa Szentendre, urmeaza Visegrad… Accentele molcome, boeme, poate, uneori melancolice se schimba intr-un registru martial, de putere… Visegrad! Plasat in poate cel mai spectaculos loc de pe traseul maghiar al Dunarii, daca vii cu vaporul pe Dunare, nu se poate sa nu vezi de departe pintenul de munte in varful caruia se afla o citadela militara. Dar, odata ajuns pe mal, descoperi nu numai trufasa fortareata militara, ci si urmele unuia dintre cele mai frumoase palate ale vremii sale… din pacate, doar urmele. Pentru cei care au avut de-a face cu spatiul lingvistic slav, s-or mira poate ca locul are un nume pur slav – Visegrad inseamna (“castelul de sus”) – gasiti o fortareata Visegrad inclusiv in Praga de Aur. Ei bine, fortareata a fost construita de slavi, stramosii slovacilor de astazi, si a fost preluata de maghiari dupa “descalecarea” din secolul al IX-lea. Poate, fortareata ar fi ramas una dintre sutele sau miile de fortarete anonime care incaleca numeroase inaltimi din estul Europei daca regele Carol Robert de Anjou (da, invinsul lui Basarab la Posada) nu ar fi mutat aici Capitala, deoarece, la Buda, pozitia sa regala era contestata de o buna parte din nobili. De la Carol Robert de Anjou, Visegradul a devenit capitala a Ungariei, chiar si pentru vara. Cel care insa a facut din Visegrad poate cel mai frumos palat al vremii a fost conationalul nostru Matei Corvin, cel mai mare rege al Ungariei, si mai ales nevasta sa napolitana, regina Beatrice (tinand cont ca si Carol Robert de Anjou s-a nascut la Napoli, as putea spune ca Visegradul si-a datorat maretia metropolei italiene). Din pacate, dupa moartea lui Matei, regatul Ungariei a decazut rapid, fiind ocupat, la 36 de ani dupa moartea marelui rege, de catre otomani care au si distrus superbul palat… Lovitura finala data fortaretei a apartinut insa austriecilor, care nu au dorit ca Visegradul atat de greu de cucerit sa cada in mainile curutilor lui Rakoczi care luptau pentru tronul maghiar.

Ei bine, astazi, daca debarci pe malul Dunarii, la Visegrad, poate vei fi iertat ca nu te vei duce la palat (aflat sub deal, langa Dunare), ci vei dori (ca si generalii istoriei) sa cuceresti cetatea… Pentru ca este cu adevarat impunatoare si te vei astepta la o panorama spectaculoasa. Si vei avea dreptate… am urcat destul de repede pana sus in deal, atras de promisiunea privelistii, si nu am fost dezamagit deloc… Dunarea la picioarele mele, dealurile care strajuiesc Dunarea in sus, spre Slovacia, si campia cea plata a Panoniei…

Jos, castelul lui Matei a fost partial reconstruit… Poti intra in cateva incaperi regale, construite in jurul unui patio (influenta mediteraneeana), dar daca ne gandim ca originalul avea 350 de camere… Asta e istoria…

Ultimul stop de pe Dunare pe care l-am facut este Eszterghom. Eszterghom este, probabil, pentru unguri ceea ce este Alba-Iulia pentru noi. Eszterghom este primul oras maghiar dupa aparitia acestora in Panonia pe ruinele unei colonii romane si, tot aici, Géza al II-lea, stranepotul lui Menumorut, a stabilit capitala statului ungar. La Eszterghom, Vajk, fiul lui Géza, s-a incoronat rege al Ungariei si s-a crestinat dupa Roma, desi a preluat numele crestin al bunicului sau, principele transilvanean Gyula care se crestinase in credinta ortodoxa la Constantinopole unde primise tot numele de Stefan. Evident ca Eszterghomul a fost si sediul primei episcopii maghiare, iar orasul s-a dezvoltat rapid ca orice capitala… totul pana in 1241, cand succesul i-a atras distrugerea – tatarii, ultimul val de migratori asiatici, au zdrobit armatele regelui Béla al IV-lea si au pulverizat capitala regala. Dupa ce mongolii l-au alergat pe Béla pana pe coasta dalmata, acestia s-au retras brusc pentru a participa la inmormantarea hanului, lasand o tara pustiita si o capitala in ruine. Béla a mutat capitala la Buda, dar a lasat episcopatul la Eszterghom, creand premisele unei reveniri a orasului. Episcopul va fugi insa trei secole mai tarziu, cand Eszterghom a fost ocupat de otomani si a devenit parte a pasalacului de Buda, acesta mutandu-se in exil, la Trnava, in actuala Slovacie. Va reveni la Eszterghom de abia in secolul 19 cand orasul isi va recapata aura si pozitia de Roma a ungurilor.

Daca in cazul Visegradului, atotputernica fortareata iti atrage imediat atentia, in cazul Eszterghomului, odata ce vii pe fluviu dinspre Budapesta, atentia iti va fi captata de masiva cupola a catedralei episcopale. Evident ca am sarit din vapor si m-am dus direct la marea catedrala, de unde se vedea atat de frumos Dunarea, iar dincolo de Dunare trageam cu ochiul in Slovacia… Atunci mi-am dat seama ca Eszterghom este, de fapt, Strigoniu, asa cum era denumita in vechile jurnale romanesti de dinainte de primul razboi pe care le-am gasit prin Ardeal… Ce nume, Dumnezeule… Strigoniu!

Si cum se cam apropia sfarsitul zilei, nu am zabovit prea mult prin Strigoniu. Dupa ce am vizitat catedrala si tezaurul acesteia in care am vazut si obiecte de cult bizantin-ortodoxe (in ultima instanta, daca bizantinii ar fi insistat mai mult, ungurii s-ar fi convertit la ortodoxie in anul 1000), am revenit sa iau vaporul inapoi la Budapesta… dar si cu promisiunea ca vreodata voi reveni sa vizitez Ungaria de dincolo de Budapesta…

Cum ajungi in Szentendre, Visegrad si Eszterghom

Pentru Szentendre, cel mai usor este sa iei HEV-ul, trenul suburban pe care poti sa-l iei de la statia de metro Batthyany. Aveti trenuri cu o frecventa de 10-30 de minute (in functie de ora la care va duceti), iar drumul tine cam 40 de minute. Pentru mai multe informatii uitati-va pe site-ul BKV, operatorul cailor ferate suburbane ale Budapestei. Alternativ, puteti lua vaporul Mahart la ora 10:00 dimineata si ajungeti la Szentendre la 11:30, returul fiind la 17:00. In perioada de vara, aveti vapor zilnic, mai putin lunea.

Pentru Visegrad, puteti lua vaporul din Budapesta operat de Mahart. Puteti lua fie o barca rapida (hydrofoil) care pleaca la 9:30 din Budapesta si ajunge la 10:30 in Visegrad (retur la 17:30), fie o barca lenta (riverboat), care pleaca la 9:00 din Budapesta si ajunge la 12:00 la Visegrad (retur la 17:50). Oricum, uitati-va pe variantele din linkul de mai sus.

Alternativ, luati un autobuz din autogara Arpad hid care face cam o ora si un pic si sunt destul de frecvente. De altfel, singura optiune pentru a merge intre Szentendre si Visegrad este tot autobuzul (face  putin mai mult de jumatate de ora) si exista si legaturi frecvente spre Eszterghom de asemenea.

Pentru Eszterghom, variantele sunt similare. Cu vaporul Mahart: hydrofoil pleaca la 9:30, ajunge la 11:00 (retur la 17:00), iar riverboat la 9:00, ajunge la 13:45 (intoarcerea este la 16:45). Cu autobuzul, la fel, de la autogara budapestana Arpad hid.

Unde stai

Desi exista numeroase optiuni de cazare in cele trei orase, marea majoritate a vizitatorilor pun capul pe perna la Budapesta. Daca chiar vreti sa dormiti intr-unul din aceste orase (Szentendre ar fi favoritul meu), puteti gasi diverse optiuni pe booking sau cautati cu Google niste “panzio” (pensiuni in maghiara)

Cand sa va duceti

Niciodata nu e rau, dar, evident, cu cat mai cald, cu atat mai bine. Eu am vizitat Szentendre – Visegrad – Eszterghom iarna si am mai fost a doua oara la Eszterghom primavara, dar banuiesc ca dupa luna mai este de vis :).

Pe Dunare, cu vaporul

Pe ulitele din Szentendre

Cu caleasca prin Szentendre

Biserica Ortodoxa Sarba din Szentendre

Citadela Visegrad domina Dunarea

Citadela

Intrarea in cetate

Catedrala din Eszterghom

si cupola ei care domina tot orasul