Dis-de-dimineata ploua in Funchal. Era ultima zi in Madeira, era ziua in care plecam. Cineva, nu-mi mai aduc aminte cine, scria la un moment dat ca a pleca inseamna a muri un pic. Dar poate insemna si o noua oportunitate de descoperire… Ma rog, cerul era cam bacovian, dar n-am avut timp de prea multa filozofie, ca trebuia sa-mi rezolv bagajele. Primisem si o sticla de vin de Madeira (multumesc, Mafalda!… pe directoarea de la Top Atlantico Madeira care a avut grija de noi o chema Mafalda :)) care trebuia bagata la cala.
Ziua urma sa fie destul de outdoor. Urma sa ne ducem intr-un loc pe malul unei prapastii de unde e o priveliste asa de frumoasa, ca a fost folosita ca poza principala pe site-ul de promovare a Madeirei, dar tot planul a trebuit schimbat din cauza ploii.
Primul stop a fost la un soi de magazin de suvenire, unde niste artizani faceau diverse lucruri dintr-un soi de trestie… barcile aratau nemaipomenit (mai ales cea mare care ar fi trebuit sa recreeze barca descoperitorilor Madeirei), alte obiecte (cum ar fi cele zoomorfe, gen caini etc.) nu cine stie ce. Mai departe, urcam muntii Madeirei printr-un nor sa-l tai cu cutitul, dar si printr-o ploaie deasa, de toamna. Urmatorul stop, intr-un soi de cabanuta unde focul arde in soba, iar lichiorul de cirese se infrateste cu poncho… astia n-or fi auzit de vin fiert?
Urmatorul stop: Santana. Casele traditionale din Madeira au o fatada de triunghi isoscel, o fatada destul de ingusta, dar foarte lungi in spate… Deasupra, peste acoperis, se pun in general paie sau fan, aducand cumva cu unele case oltenesti, doar ca, in Oltenia, multe case erau construite la demisol (puteti sa vedeti prin Muzeul Satului din Bucuresti). Minibuzul nostru opreste in fata casei unui nene (nu mai retin cum il cheama, parca Manuel, Rox, salveaza-ma J) care se pare ca acolo e casa lui, dar o deschide oaspetilor. Evident, mai primeste niste bani de ciubuc, sau lumea mai cumpara de la el un suvenir. E totusi clar o casa-casa si nu un muzeu, ai sentimentul ca ai intrat intr-o casa locuita (desi inaintea noastra s-a varsat un ditamai autocarul plin cu turisti), pat cu cearsaf, iar in bucataria din fund chiar sfaraie ceva pe foc… Foarte interesanta casa, tip vagon, intri dintr-o camera intr-alta, iar utilitatile par asa din anii ’50 – ’60, hai sa zic ’70 din filmele cu regretatul Louis de Funès…
Dupa ce vedem o casa tipica, ne oprim in Santana. Aici se afla multe magazine de suvenire in stilul caselor traditionale pe care tocmai le-am vazut. Oricum, sunt extrem de fotogenice si, la un moment dat, apare neasteptat si soarele… dar, evident, ploaia continua si va continua destul de mult… Ploua cu soare! Intre timp, o parte dintre noi dispar intr-un magazin de suvenire sa cumpere magneti si se intorc cu niste plante care vor trebui sa fie cumva carate cu avionul in bagajul de mana… omu’ si pomu’.
Din fericire, norii se ridica si putem sa admiram in cele din urma si peisajul exceptional al coastei nordice… Urcam, coboram printr-un peisaj de basm si intr-un tarziu ajungem si la ultimul hotel pe care il vizitam pe insula – Quinta de Furao. Poate ati remarcat de-a lungul serialului ca am tot vizitat diverse hoteluri cu numele “quinta”. Quinta sunt, de fapt, o serie de hoteluri independente care sunt gazduite de cladiri clasice, construite de cele mai multe ori in stil englezesc – englezii si-au lasat multe urme pe aici, prin Madeira, iar vilele numite si “manor” in engleza sunt folosite acum de multe ori ca hoteluri de lux. In Porto, am descoperit reteaua de “pousada”, hoteluri clasice, gazduite de foste palate nobiliare si chiar regale, Quintele din Madeira au cam acelasi concept… Despre hotel, ce sa zic… situat pe un deal, la cateva sute de metri deasupra oceanului … inconjurat de vii, intr-un loc unde vechiul s-a intrepatruns atat de frumos cu noul… si unde mi-am dorit ca toti zeii ploii si ai vantului sa isi uneasca fortele sa inchida aeroportul din Funchal pentru a mai ramane cel putin o zi!
Am luat masa, evident, cam aceleasi specialitati madeireze.. un soi de frigarui de vita facuta mediu, deci fragede, paine cu usturoi (sa ne pupam cu stewardesele de pe TAP), desert… Dar vedeta mesei a fost, fara indoiala, un curcubeu superb (la un moment dat s-a dublat), undeva nu foarte departe de veranda noastra.
Si o zi de Madeira nu a putut sa fie completa fara o degustare de vin de Madeira, am descoperit crama hotelului unde sunt pastrate cele mai de soi tipuri de vin de Madeira… si la niste preturi excelente… ganditi-va… hotel de 4 stele in mijlocul campului si la buza prapastiei, vinul cu vechime de 3 ani costa 10 euro si cel cu vechime de 5 ani – 15 euro. Si cu asta, am incheiat periplul prin Madeira, insula primaverii.
Am revazut incredibila retea de sosele madeireza penetrand toti muntii pentru a trece si pe sub pista de aterizare / decolare a aeroportului Funchal, sustinuta de zeci de piloni masivi. La aeroport, am inregistrat bagajele de cala si cum am descoperit o terasa panoramica… am urcat sa vad avioanele si poate sa asist si la o aterizare, dar cerul mi-a oferit o mare surpriza… un curcubeu superb, arcuindu-se peste tot aeroportul… Nu cred ca a pleca inseamna a muri un pic, ci, dimpotriva, deschiderea catre o noua destinatie… sau, cel putin, asta mi-a spus curcubeul de peste aeroportul Funchal!
Zborul spre casa a fost agreabil. Am avut o oprire de doua ore si ceva in aeroportul din Lisabona (taman bine sa asist la victoria lui Manchester United asupra echipei portugheze Sporting Braga)… in celalalt meci al grupei, la Istanbul, CFR Cluj rezista in 10 mai celebrei Galatasaray, asa ca am plecat voiosi spre Romania. Zborul Lisabona – Bucuresti al TAP este insa la ore cam imposibile – pleaca pe la 11 noaptea din Lisabona si ajunge pe la 5 dimineata la Bucuresti. Pe de o parte, este o ora buna, ai o zi intreaga sa savurezi capitala Portugaliei, pe de alta parte, este o noapte cam pierduta. Zborul nu e foarte lung, maximum patru ore, si chiar si daca poti sa dormi in avion (eu dorm de duduie …), nu ai timp sa dormi mai mult de doua ore. Oricum, asta e, orarul asta are si plusuri si minusuri, dar oricum… avionul nou, mancarea buna, stewardesele simpatice… si somnul tun… mai ales ca cei de la TAP s-au gandit sa nu stam inghesuiti si ne-a aranjat un loc liber intre noi. Obrigado!
Au fost cinci zile frumoase intr-o insula deosebita. Cum am spus, Madeira este locul pentru o vacanta de neuitat, plina de activitati, de locuri frumoase, de munti si vai spectaculoase, de mancare si bauturi faine. Inchiriati o masina si descoperiti colturile acestei insule fantastice… Luati la rand si coasta nordica, si cea sudica, nu ratati plimbarile printre levadas… De asemenea, cascati ochii in Funchal la ce alte activitati v-ar interesa. De la parapanta, la vazut delfini sau balena, croaziera cu copia corabiei Santa María a lui Columb… Lista e inepuizabila… Daca va duceti in Madeira, n-o sa va para rau!
Nota:
Aceasta calatorie mi-a fost oferita de TAP Portugal, care mi-a asigurat un bilet Bucuresti-Funchal si retur, si de agentia de turism portugheza Top Atlantico Madeira, una dintre cele mai reputate agentii din Madeira care mi-a asigurat transportul, masa, cazarea si intrarea la obiectivele turistice prezentate. Parerile insa, imi apartin .
Atentiune, atentiune:
Pentru cititorii Imperator Travel, TAP ofera o promotie speciala. Introdu codul de promo TAPPROMORO si obtii o reducere de 10% pentru zborurile spre Lisabona, Porto si Funchal ! Promotia e valabila pana pe 5 noiembrie, dar poti zbura pana pe 15 martie … inclusiv de sarbatori !!!! Citeste mai multe detalii aici !
Imagini Madeira
Artizanat de Madeira (astea nu sunt „made in China” :))
Pentru ca producatorii lor erau acolo si nu aveau ochii oblici
Taverna in Madeira
Casa traditionala pe care am vizitat-o
Cam asa arata dormitoru
Casele traditionale din Santana (aici, se vand suveniruri, dar exteriorul arata super !)
Hotel Quinta de Farao
Privelistea dintr-una din camere… ce poate fi mai linistitor ?
Tarmul abrupt al Madeirei
Madeira – taramul florilor
Langa noi, a rasarit un curcubeu !
La crama, vin de Madeira
Si pe aici, se produce materia prima 🙂
La revedere, Madeira !
Faimosul aeroport din Funchal
Si curcubeul ca o poarta peste aeroport !
Apus de soare peste Atlantic
Aeroportul din Lisabona
” Zborul Lisabona-București al TAP …..pleacă pe la 11 noaptea din Lisabona și ajunge pe la 5 dimineața la București….nu e foarte lung , maximum patru ore …?!!! ) . Altfel mi-a plăcut articolul , sigur ai și filmat , mai pune și-un clip video .
4 ore nu e prea lung 🙂
O.K. !
…poncha ?…….
Plante ca suvenir? Been there, done that. M-am intors cu niste orhidee pe care nu am reusit sa le aclimatizez (scumpe ale naibii!) si cu niste seminte de strelitzia care mi-au germinat extrem de greu (google for „soaking”, „scarification”, „stratification”) si acum astept sa apara si planta.
Sa mai adaug iar suc de lamaie peste zahar: inchirierea unei masini e o optiune, da. Obligatoriu diesel, obligatoriu aer conditionat, obligatoriu asigurarea speciala pentru geamuri si pentru pneuri (poate sa nu fie inclusa in ce considera ei a fi full casco!!). Dar si mai obligatoriu tarie de caracter si skills speciale de strecurat prin zone inguste, efectuat manevre milimetrice, urcat si coborat pante abrupte sau abordat intersectii cu vizibilitate obturata. De asemenea problema parcarii este extrem de serioasa iar strazile, in marea lor majoritate, nu au nici macar trotuar, de-abia incap 2 masini una langa alta din gard in gard sau din parapet pana in versant. Nici „RATB”-ul lor nu e foarte prietenos; orarele afisate se refera la orele de plecare de la capete iar tu nu ai de unde sa stii unde esti relativ la capat si nici daca stai pe partea potrivita a strazii iar hartile devin utile numai dupa ce te-ai familiarizat cu geografia zonei (nu, in 3-4 zile nu te familiarizezi). Dar odata ce prinzi sistemul iti dai seama ca autobuzele vin in general la timp, chiar daca pe anumite rute sunt doar 4-5 curse pe zi.
Si btw, in Funchal (orasul) sunt si muzee-muzee chiar interesante: ma mira ca nu v-au dus la casa lui Zarco, primul guvernator al insulei, cladire reconstruita in stilul colonial de inceput de secol 19. E o casa-muzeu cu adevarat spectaculoasa. De asemenea bisericile lor sunt pline de arta flamanda si au un muzeu special cu arta flamanda religioasa. Nu de alta dar primii colonisti ai insulei in loc sa-si cumpere gipane si aifoane din profitul facut din vazarea de zahar au fost se pare mult mai tentati sa tocmeasca niste artisti „de la mama lor” care sa-i picteze langa personaje biblice. Oh well…
D-le Cezar, nu simt acea incintare in descrierea dvs., acea stralucire ce se reflecta din povestile despre incursiunile in ASia !
Eu am fost in Madeira o sapt. in 2010 cu familia in vacanta! Insula e superba, munti, vai adinci, defilee, flori,sosele spectaculoase efectul wow este omniprezent ! si totusi, e ceva care scapa…nu stiu, nu pot spune exact, imi pot da cu presupusul doar ! toata perioada cit am stat acolo, era o presiune atmosferica sau ceva in aer care te facea molatec si nauc, iti creea senzatia ca traiesti in reluare ! poate am abordat eu gresit insula- noi ne-am propus in fiecare zi cite ceva temerar insa totul in jur mi se parea slow motion 🙂 si apoi ceata care salasluia in permanenta pe unele zone…cit despre mancare, ca peste tot in Portugalia , e delicioasa! noi ne-am delectat atit cu peste spada, fructe de mare cit si cu o specialitate a Funchalului, puisori Frango da Guia http://www.frangodaguiamadeira.com/ care ne-a facut sa ne lingem pe degete ! Masina am avut vreo 3 zile si am strabatut insula de-a lungul si de-a latul, doar are km putini, intr-adevar este destul de dificil de strecurat pe unele zone ! era foarte frumos cind te intilneai cu cite un autobuz insa experienta umblatului cu masina prin muntii Greciei si-a spus cuvintul ! oricum,pentru masina am platit destul de mult/zi parca 70-75 euro, cu full casco ! as mai scrie cite ceva insa nu vreau sa intru aici in amanunte, fiind doar un comment 🙂
Multumesc de comentarii. Va gazduiesc cu mare placere comentariile oricat de lungi ar fi 🙂
Ai putea sa-mi spui de la ce companie ai inchiriat masina in Madeira? Ceea ce vreau sa stiu, de fapt, este daca ai luat-o de la o companie internationala (unde stiu ca o conditie este sa ai cad de credit), sau de la una locala (care mai inchid ochii la cardul de credit).
Adresez intrebarea si altor cititori care ar putea sa-mi recomande o firma de rent a car in Madeira.
Imperator, stiu ca tu ai avut transportul asigurat de organizatori, dar daca intamplator ai vreun pont va fi bine-venit, ca intotdeauna 🙂
Salut! Noi am fost in iulie 2012 si am inchiriat de la Hertz un Ford Fiesta. Pretul a fost de ~65eur/zi. Ne-au cerut card de credit. In general cardul de credit e necesar pentru asigurarea francizei, dar plata se poate face cu cash sau un alt card. Cei de la Hertz au fost ok, masinile erau in stare foarte buna (a nostra era aproape noua), si aveau out-of-hours drop off (ceea ce e avantajos in cazul in care vrei sa predai masina seara, dupa terminarea programului, ca sa nu mai platesti parcare in alta parte pentru ultima noapte). Am avut noroc pentru ca am prins ultima masina disponibila de la ei (pentru acea perioada), dupa ce mai incercasem la cateva agentii – ceea ce inseamna ca daca mergi in plin sezon ar trebui sa rezervi masina cu cel putin cateva zile inainte 🙂
PS: As mai adauga la lista de recomandari pentru Madeira si hike-ul Pico Arieiro – Pico Ruivo 🙂
Toate firmele de inchiriat masini cer card de credit. Totusi, eu de fiecare data le-am dat in momentul in care am luat masina card de debit (acelasi Mastercard Mondo embosat) de la BT. De fiecare data a mers.
Faza asta am facut-o in Toronto, Marseille, Munchen, Tenerife si Viena.
Este cineva caruia nu i s-a acceptat un card embosat Mastercard la inchiriere masinii?
Destul de scump totusi in Madeira masinile. Prin comparatie am rezervat ieri pt. Dublin/Irlanda Ford Mondeo TDI 125 EURO pt. 7 zile. Nu este inclusa asigurarea suplimentara si alte extrase.
In Lanzarote noi am inchiriat de la Cicar, o firma prezenta in toate insulele Canare. Si a fost posibil doar cu card de debit. De aceea intrebam de firme locale. Eu am un Visa Electron BCR embosat, dar nu stiu daca merge sa-l folosesc pe ala, nu am incercat niciodata…
la Pico Arieiro si Pico Ruivo ati mers doar cu masina sau a necesitat si vreun hiking fizic? 🙂
Gata ! Am gasit. Nu se poate cu masina decat pana la Pico do Ariero si apoi hiking pana la Ruivo.
Cat de greu o fi?
http://www.youtube.com/watch?v=fqA6Q-aBKHs
http://www.tripadvisor.com/ShowUserReviews-g189165-d196095-r36106884-Pico_Arieiro-Madeira_Islands.html
Eu plec peste 3 sapt si am de asemenea
probleme cu gasirea masinii. Deci orice raspuns e bine venit.
A inchiriat cineva la fata locului fara rezervare anterioara pe net?Pret?
Am folosit mereu card de debit Mastercard embosat Mondo BT si a mers. Sa fie aici altfel?
Eu am inchiriat la fata locului fara rezervare prealabila ! costul final a fost de 75 euro/zi un opel astra motor 1,6 full casco la sfirsit de iulie ! drumurile sunt foarte prapastioase si recomand atit full casco cit si prudenta ! fiind febr poate iesi la max. 40 euro.\day!
@imperator: Eu stiam ca Tenerife este „Insula eternei primaveri” si nu Madeira. Madeira este „gradina plutitoare a Atlanticului”. Oricum doar marketing este in acesti termeni …
Asta e pozitionarea de marketing 🙂 Dar atata timp cat ele sunt destul de apropiate, toate de prin zona sunt insulele „eternei primaveri” 🙂