Gata, s-au terminat sarbatorile, a trecut si sfarsitul lumii, chiar si lenea post-sarbatori, e timpul sa purcedem la munca… Asa ca si eu am m-am intors din Asia, unde mi-am petrecut ultima luna. Evident, am venit cu multe povesti si giga de poze in desaga, pe care le voi varsa, incet-incet, pe blog. Dar pana atunci as vrea sa fac un mic rezumat a ce am vazut si ce am facut in ultima luna. De-a lungul acestei perioade am tot varsat poze pe Facebook, dar, evident, pozele trebuie “infasurate” in povesti.
Primul stop in turneul asiatic a fost in Cambodgia, mai precis in capitala tarii, Phnom Penh. Am zburat aici cu Air France care mi-a oferit biletul de avion, un zbor destul de relaxat – eu dorm in avion fara probleme! Pe vremuri, cand companiile aeriene ofereau mese destul de imbelsugate, cum paseam intr-un avion, cainele lui Pavlov latra a foame – ma apuca o pofta de mancare zdravana… de cativa ani, cand intru intr-un avion, cainele lui Pavlov latra a somn… asa ca adorm instantaneu 
. Cursa Air France m-a purtat initial la Ho Chi Minh, aducandu-mi aminte de calatoria mea de anul trecut din Vietnam, unde a coborat cea mai mare parte a calatorilor si apoi, dupa mai putin de o jumatate de ora, am aterizat in capitala Cambodgiei.
Evident, nu am putut rata ocazia sa iau primul contact cu Phnom Penh, desi cazuse deja noaptea cand am iesit din hotel (soarele apune iarna in Asia de Sud-Est pe la 5 jumatate – 6), dar tot am facut un tur al orasului care fusese denumit “Perla Asiei” inainte de perioada sangeroasa a khmerilor rosii. Dar, a doua zi, am luat pulsul acestui oras care, incet-incet, renaste. Dar Phnom Penh nu se poate desparti de perioada neagra a khmerilor rosii, infiltrata adanc in ADN-ul orasului. Am vizitat fosta inchisoare “speciala” S-21 si am iesit complet tulburat. Desi aveam de gand sa vizitez si “killing fields” in afara orasului, am simtit ca nu mai pot sa suport o a doua experienta similara dupa vizitarea fostului liceu transformat in puscarie, ale carei ziduri inca urla a durere… Asa ca, dupa o tura mai stralucitoare pe la palatul regal (aflat si el in berna dupa moartea regelui Norodom Sianouk), am savurat un apus de soare minunat cu barca pe rau.
De la Phnom Penh am luat autobuzul spre Siem Reap… toate conditiile: aer conditionat, snackuri, film la TV, chiar si wifi. Si, in plus, am descoperit cat de mult au progresat soselele cambodgiene fata de acum 10 ani cand am fost prima oara aici – atunci cred ca nu erau mai mult de 40 km de sosea asfaltata in toata tara, acum, cel putin drumul de la Phnom Penh la Siem Reap si mai departe spre granita thailandeza este foarte, foarte bun!
Nu am adastat prea mult prin Siem Reap atat timp cat minunatul Angkor e la doi pasi… Din pacate, fata de acum 10 ani, Angkorul este inundat de mii si mii de turisti. Acum zece ani, aveam parte de un rasarit magic in fata la Angkor Wat alaturi de circa 10-15 oameni… azi sunt sute, poate mii de turisti, iar magia se pierde in marea de blituri… Dar si asa a fost o zi minunata la Angkor, am vazut cele trei principale monumente ale fostei metropole khmere, dar am si savurat niste temple mai micute si mult, mult mai pustii…
A urmat lungul drum cu autobuzul spre Bangkok… un drum epic pe care l-am parcurs acum 10 ani pe un drum fara asfalt, cu autobuzul cazut in gropi si apoi impins, un drum memorabil. Acum, soseaua era aproape perfecta, asfaltata, destul de lina, asa ca timpul a fost redus la sfert… Trecerea frontierei s-a facut la fel ca acum 10 ani – pe jos, cu rucsacul in spate, dar timpul necesar a fost la fel – am stat ore in sir la coada. Acum cativa ani cred ca a fost un singur autocar de la Siem Reap spre granite thailandeza, acum au fost zeci! Iar numarul politistilor de frontiera a ramas cam la fel. Si la cambodgieni, si la thailandezi.
Au urmat doua zile in Bangkok, inclusiv Craciunul. Nu pot spune ca am facut ceva special… m-am plimbat prin locuri dragi si cunoscute, am savurat un masaj la scoala de masaj Wat Pho, m-am dat cu barca pe Chao Praya si am fost de Craciun in zona marilor malluri, care erau arhipline. Asa cum Valentine’s Day a patruns ca o sarbatoare “obligatorie” pentru romani, asa si Craciunul a devenit sarbatoare si pentru thailandezii cei budisti – e musai sa-ti scoti iubita in oras la o masa si sa-i cumperi vreun cadou… Unii numesc asta “marketing”. Ei bine, marketingul Craciunului este de mare succes in Asia de Est, din China pana in Singapore!
A urmat zborul spre necunoscut, spre Myanmar, cea de a 89-a tara pe care am vizitat-o. Cu ocazia aceasta am descoperit ca, desi am calatorit extrem de mult in 2012, nu am adaugat in palmares decat trei tari noi (Laos in care am ajuns in ianuarie 2012 in ultimul meu periplu sud-est asiatic, Canada la invitatia celor de la British Airways, carora le multumesc pe aceasta cale si, in fine, Myanmar, la sfarsit de an).
Sunt multe de spus despre Myanmar, dar ma pastrez pentru un articol dedicat. Este ultima frontiera a Asiei de Sud-Est si care este pe cale sa fie cucerita de turistii straini. Fata de anul trecut, numarul turistilor straini s-a dublat si asta a pus o presiune enorma asupra micutei infrastructuri turistice a tarii – preturile au explodat, iar camerele de hoteluri, mai ales in sezonul de varf (secetos, care tine din noiembrie pana prin aprilie), sunt pline la maximum. La Bangkok, cineva cu parul alb si care imi marturisea ca se duce in Myanmar destul de des in ultimii 20 de ani, mi-a spus ca in noiembrie, cand a fost ultima oara, a trebuit sa doarma pe jos prin manastiri, cu multi alti turisti, pentru ca nu a mai gasit camere de hotel. Si nu sunt numai turistii care vin sa viziteze tara. Sunt si oamenii de afaceri care adulmeca oportunitatile in “the last frontier”… Iar preturile hotelurilor in Yangon, capitala economica a Myanmarului, sunt de-a dreptul aberante… dar ma rog.
Nu am stat prea mult in Yangon, am vizitat doar pagoda Shwedagon, cea mai importanta cladire religioasa a tarii (care are cred ca sute de mii sau milioane de pagoda, temple si alte cladiri cu scop religios) si apoi am plecat intr-o excursie de doua zile la “Golden Rock”, un alt loc sfant pentru birmanezi, un bolovan imens, acum aurit, care sta intr-o pozitie precara pe un versant muntos, aparent sustinut de un singur fir de par al lui Buda! Oricum, excursia pana acolo, in remorca unui camion si apoi cu lectica, este de povestit!
Dupa reintoarcerea la Yangon, unde am descoperit pe seara urmele coloniale ale orasului aflate intr-o stare jalnica, am zburat spre Bagan, in centrul tarii. Cu doar cateva zile in urma, un avion al companiei Air Bagan s-a prabusit la Heho, ucigand un pasager, dar si un motociclist de la sol, caruia i-a cazut avionul in cap… Dar, cum niciodata un accident aviatic nu este urmat prea repede de un altul in aceeasi tara (in general, perioada dintre accidente este de minimum 1 an), nu am avut nicio problema si am inregistrat trei zboruri interne. Nu am zburat cu Air Bagan, dar chiar si aeronavele lor erau pline pana la refuz.
Am descoperit un loc de poveste, Baganul. Multa lume il compara cu Angkor Wat-ul din Cambodgia si merita cu prisosinta. In mod cert, daca deschiderea Myanmarului va continua, va fi un loc de referinta pentru turismul sud-est asiatic. Este o veche capitala, abandonata in fata ofensivei tatare din secolul 13, in care se gasesc, destul de bine conservate, sute de temple, pagode si capele, presarate pe o campie nisipoasa… Daca Angkorul seduce prin grandoare, Baganul impresioneaza prin multimea cladirilor… are si el cateva structuri impresionante. Dar sa nu anticipez articolele pe tema acestui loc deosebit.
Dupa Bagan, am mers la lacul Inle, unde mii de oameni locuiesc pe case lacustre, deasupra lacului, si care au creat niste “gradini plutitoare” – practic, cultiva dovlecei, rosii si alte legume pe un strat de trestii uscate, iar radacinile legumelor se afla in apa lacului… o experienta deosebita, mai ales ca am descoperit in premiera cum se pot face textile din… trestie!
Si ultimul stop myanmarez a avut loc la Mandalay, capitala economica a nordului si ultima capitala a tarii inainte de cucerirea engleza. Un oras de proportii mult prea mari (practic, nu prea poti sa mergi pe jos prin oras pentru ca este mult prea mare!). In plus, am descoperit si cateva locuri faine in imprejurimile Mandalay-ului.
Ultimele trei zile din calatorie le-am petrecut in Thailanda. Si cum soarele care mi-a binecuvantat toata excursia (incredibil, dar nu a cazut niciun strop de ploaie si, in plus, nici nori nu am avut aproape deloc!) mi-a facut o mare pofta de a merge la mare, am zis sa dau o fuga la Pattaya. Blasfemie, da, adevarat. Dar m-am decis sa ma duc la Pattaya din doua motive – unul personal – este cel mai apropiat loc cu plaja de Bangkok si nu aveam timp sa merg in provincia Krabi, care este minunata, si unul legata de blog – am primit de-a lungul timpului zeci de intrebari de la cititori unde sa mearga la mare si fiecaruia i-am spus sa evite Pattaya… dar eu personal nu fusesem, recomandam din auzite. Acum am fost, am vazut si am aceeasi recomandare – Thailanda are mii de kilometri de plaja, evitati Pattaya! Va recomand insa sa mergeti la Pattaya daca doriti sa va culcati cu cat mai multe thailandeze – Pattaya este locul ideal pentru turism sexual!
Apoi, la final, am revenit pentru o noapte la Bangkok… unde am dormit in hotelul Wild Orchid, un loc de care sunt legat… este primul hotel fain in care am locuit in Bangkok. Din pacate, amintirile placute cu cearsafuri de matase si cu dusul in balcon au ramas undeva in memoria mea. Locul arata chiar naspa si mai bine stati altundeva in Khao San Road, mai precis la Rambuttri.
Am revenit acasa, fara nicio problema, cu cursa Air France… ca de obicei, mancare buna, vin din belsug (am avut pana si vin de Porto!) si mai ales inghetata intre mese! Promit insa sa revin pe larg cu povesti de prin locurile vizitate.
Voi ce ati facut de Anul Nou? Pe unde ati bantuit?
In avionul Air France intre Ho Chi Minh si Phnom Penh
Inchisoarea S21 – aici au murit mii si mii de oameni in Phnom Penh
Angkor Wat – cam aglomerat
Traversand pe jos granita dintre Cambogia si Thailanda
In complexul regal de la Bangkok
Maturand de zor pe la pagoda Shwedagon din Yangon
Bolovanul de aur – tinut doar de un fir de par al lui Buda
O mica parte din miile de temple de la Bagan
Satele lacustre de pe lacul Inle
Cu moto-taxi-ul prin Mandalay (in spatele meu, este reconstituirea palatului regal distrus in cel de-al doilea razboi mondial)
Sagaing – si dealul cu temple
E ianuarie, e cald, e timpul sa ma bag si in mare. La Pattaya
Un loc drag din Bangkok – Khao San Road
Se pare ca toata lumea face acelasi lucru la Phnom Penh! Si noua ne-a ajuns S-21 si nu am mai mers la Killing fields!
Frumoasa experienta, faine poze, si super misto povestea…
Foarte tare traseul. Te asteptam cu povestiri amanuntite si, bineinteles, cu mai multe poze.
De Anul Nou am ramas in Europa. Am stat in Bologna si de acolo am facut scurte excursii de o zi in Firenze, Rimini si Verona.
Firenze…. mmm. chiar fain
Pattaya – thailandeze sau fosti thailandezi? Ca nu mai stiu dac-ai precizat unde erau facute pozele cu semn de intrebare pe care le-ai postat pe FB
Prima (cea cu pene) era baiat, a doua (imbracata in rosu) era fata
uff (de usurare
), m-am linistit – daca si asta ar fi fost baiat insemna ca deja chirurgia plastica a devenit cu adevarat o arta 
te anunt ca in momentul in care scriu ai fiiix 1000 de poze postate in timeline. asteptam mia urmatoare!
Serios ? Wow ! Unde ai vazut ca am 1000 poze ca nu vad pe nicaieri si presupun ca nu le-ai numarat
pai in profilul tau de FB, la „photos”, apar toate albumele. cele postate in timeline sunt grupate intr-un album separat. la fiecare album scrie cate poze are. acum in „timeline photos” ai 1042
Salut,
am fost o singura data la Pattaya la Amari Orchid, hotelul este super, in rest cam murdar si in ton cu Bangkok. Good Boys go to Heaven, Bad boys go to Pattaya. Daca nu este cu nevasta merge sa te duci la
Pattaya, este in apropiere un parc de elefanti interesant phong thomg nu mai stiu exact.
Din descrierea ta tind sa cred ca 2011 cand am fost in Myanmar a fost ultimul an ok de vizitat. La cazare dadeam un telefon de rezervat cu 1-2 zile in avans sau gaseam la fata locului. In toata tara am platit 15 USD pe noapte cu mici exceptii cand a fost maxim 20. Acum in acelasi loc unde am platit 15 USD in Yangon este 25. Crestere mare si cazarea oricum imi paruse scumpa raportata la restul preturilor.
Buna. Acum ma pregatesc si eu sa plec in Thailand, insa as vrea sa ma pregatesc in legatura cu vaccinurile necesare. Mi-ai putea spune ce vaccinuri a trebuit sa faci pentru Asia de Sud-Est ? Asa preventiv
N-am facut nici unul special pentru Asia SE. Doar hepatita care este recomandat si pentru calatoriile in Romania. Daca te duci in zonele rurale de pe granita cu Laos si Cambogia, ar trebui sa iei medicamente de malarie. Daca te duci in Bangkok si zone turistice de masa, nu e nevoie.
In Februarie-Martie merg in circuit prin Laos Vietnam Cambodgia Tailanda.De la Siem Reap vreau sa merg cu autobuzul la Bangkok.Se poate lua VOA de Tailanda la frontiera terestra cu Cambodgia?
Nu știe nimeni sa-mi dea un răspuns la întrebarea mea in legătura cu Viza de Tailanda la granița cu Cambodgia?
@Dan, cred ca trebuie sa gasesti alta modalitate de a intra in Thailanda, pe cale aeriana.Conform datelor gasite pe http://www.mfa.go.th sunt numai 24 puncte de acordare a vizei on arrival, majoritatea pe aeroporturi, cel la care te gandesti nu l-am gasit.Cumpara un bilet de avion.
@Dan, poti intra in Thailanda prin punctele de frontiera din nord, venind din Laos, am vazut chiar eu cum o fata din Austria si-a „aranjat” o iesire in Laos, intrind peste un minut in Thailanda, unde putea sa mai stea o luna, vremurile s-au schimbat, acum se poate face prelungirea asta pentru 15 zile.Probabil thailandezii s-au saturat de europenii care zaceau cu lunile pe acolo, ca sa faca economie.