Cand mi-am planificat excursia din India, acum ani buni, citind de zor Lonely Planet, am descoperit ca prin provincia Rajastan, una dintre cele mai vizitate provincii ale Indiei (si pe buna dreptate), principalele orase au o culoare dominanta. Jodhpur era orasul albastru, Udaipur – orasul alb, iar Jaisalmer, superba citadela din desert, era supranumit orasul de aur. Dar prima oprire obligatorie, daca vii dinspre Delhi sau Agra, este Jaipur, orasul roz.

Sa nu credeti ca Jaipur este un oras iubitor de minoritati sexuale. Culorile au cu totul alte semnificatii cum treci de Bosfor. De fapt, orasul a fost vopsit complet in roz la ordinul maharajahului de Jaipur in 1876, cu ocazia vizitei printului mostenitor al Marii Britanii, viitorul rege Edward al VII-lea, strabunicul actualei regine. De ce maharajahul a ales taman culoarea roz, nimeni nu stie cu exactitate. O teorie spune ca maharajahul a ales rozul ca fiind culoarea rezultanta din amestecarea tuturor culorilor, desi am mari dubii – nu cred ca iese roz daca adaugi si negru sau albastru la astfel de cocktail.

Ma rog, asta conteaza mai putin, ceea ce este cert este ca si astazi, la aproape 150 de ani de la vizita princiara, orasul continua sa fie vopsit in roz. Ma rog, nu tot orasul, centrul istoric si principalele cladiri. Am ajuns la Jaipur venind cu trenul dinspre Delhi. Urma sa stau la un hotel mic aflat pe langa Sheraton, pe atunci singurul hotel de retea occidentala din Jaipur. Si cum eram convins ca niciun sofer de taxi sau ricsa din fata garii nu stie unde e hotelul, i-am explicat ca vreau la Sheraton, ma rog la doi pasi de Sheraton. Avand deja obisnuinta Indiei, stateam cu nasul in Lonely Planet. Si bine am facut, pentru ca, dupa ce soferul a confirmat ca stie unde este atat Sheraton, cat si micul meu hotel, evident ca a luat-o in directia opusa. In India, e obligatoriu sa stii cum ajungi la destinatie, pentru ca risti ca taximetristii sa nu stie, dar cutuma sociala ii obliga sa iti dea impresia ca stiu. Altfel cad de prosti.

In fine, dupa ce am ajuns la hotel (era pe seara), ne-am cazat, ne-am bucurat de vremea calduroasa, pentru ca in Delhi si Agra fusese frig rau, si ne-am culcat. A doua zi urma sa ne bucuram de minunile din Jaipur. Si pot sa va spun ca monumentele din Jaipur sunt unele dintre cele mai impresionante pe care le-am vazut in intreaga Indie. Ma rog, Taj Mahalul este unic, face parte dintr-o alta poveste, dar excluzand Taj Mahalul, complexul de palate (incluzandu-le si pe cele de la Amber Fort din afara orasului propriu-zis) sunt unele dintre cele mai spectaculoase din India.

Am ajuns la Amber Fort cu un taxi, dar in momentul in care am zarit impresionanta citadela sus, pe un pinten de varf, adevarat cuib de vulturi, nu am putut sa nu sar din masina si sa trag cateva poze. Era pe vremea cand faceam poze pe film, dar, daca as reveni in zilele noastre la Amber Fort, cred ca as trage sute de poze J.

La prima vedere, Amber Fort pare doar o fortareata cu rol militar. Aici, maharajahii hindusi au rezistat secole de-a randul trupelor musulmane ale marilor moguli de la Delhi, reusind sa-si pastreze pamanturile si religia in fata unor forte formidabile care au reusit sa ocupe o buna parte din subcontinentul indian. De altfel, stand aici, la picioarele lui Amber Fort, poti realiza de ce teribila fortareata a reusit sa reziste uneia dintre cele mai puternice armate din Asia acelui moment.

Astazi, sa urci la fortareata este chiar usor. Exista un flux neintrerupt de elefanti care duc turistii pana sus, in curtea fortului, uneori mai trece si o masina, dar poti sa te si strecori fara probleme pe jos, printre picioarele elefantilor :). Despre fort, pot sa va spun ca initial m-am asteptat la o cladire fara zorzoane, austera, cu scop militar. Da de unde, maharajahii hindusi nu au rezistat tentatiei de a raspunde dusmanilor moguli si prin arhitectura, nu numai prin puterea armelor. Pe afara, Amber Fort arata ca o citadela militara. Inauntru, este un palat imperial!

Ca in cazul multor palate de pe subcontinent, fortul este construit in jurul unor curti impresionante. In prima curte, acolo unde azi turistii sunt debarcati de pe elefanti, pe vremuri aici erau debarcate bogatiile obtinute din luptele cu mogulii. Tot aici se afla si un templu absolut minunat – Sila Devi, una dintre reincarnarile lui Kali, zeita razbunarii. Si cum aici orice are o poveste, se pare ca Sila Devi l-a ajutat pe maharajahul de Amber in luptele cu Raja din Bengal… iar o zeita care te ajuta nu o face fara o constructie corespunzatoare.

Ca in orice palat oriental, descoperi “Sala audientelor publice” si “Sala audientelor private”. In cazul primelor, maharajahul se intalnea cu plebea sa le asculte doleantele si, eventual, sa le rezolve, in caz ca zeii si-ar fi dorit. Evident ca supusii trebuiau impresionati, asa ca o platforma acoperita suprainaltata separa conducerea semi-divina de acestia… Odata trecuti dincolo de ziduri, in zona “sala audientelor private”, giganticul este inlocuit cu artisticul… mai ales cand ajungi in zona rezidentei private a maharajahului.

Desi este mai putin faimos, deasupra lui Amber Fort mai exista un fort – Jaigarh Fort. Poti sa ajungi pe jos, e cam un kilometru, dar, pentru cateva rupee, ajungi si acolo. Dupa vizitarea lui Amber Fort, Jaigarh o sa ti se para saracut – dar nu trebuie evitat… Aici se afla cel mai mare tun din lume, Jaivana, care cica a tras o singura data si, desi s-a folosit jumatate din cantitatea de praf de pusca ceruta, bomba a zburat circa 35 km (sic). Daca arta din cladire e mai saracuta, in schimb, gradinile de la capat, dar mai ales panorama asupra Fortului Amber merita tot efortul sa urci pana aici.

A doua zi am dedicat-o orasului. Jaipurul a fost fondat de Maharaja Jai Singh al II-lea (1693-1744), unul dintre cei mai straluciti lideri rajputi. Presiunea mogula scazuse, asa ca nu mai era obligatoriu ca liderii hindusi sa stea agatati de munti prin Amber Fort, drept care s-au gandit sa construiasca un oras la campie… Si asa a aparut Jaipur (adica “orasul lui Jai” sau “orasul victorios”, Jai insemnand “victorie”), un oras planificat sa raspunda la anumite cerinte religioase. Planul initial a fost realizat dupa consultarea a numeroase carti de arhitectura, inclusiv Vastu Shastra (tratatul Vedic dedicat stiintei construirii si amenajarii spatiului, cu reguli stricte ale proportiilor). Orasul a fost ridicat sub forma de Mandala cu noua parti. Noua este numarul planetelor. Spatiile pentru magazine sunt impartite in multipli de noua, coltul strazii marcand pozitia unei planete. Orasul cuprinde noua zone, din care doua erau dedicate palatelor si cladirilor administrative. Jai Singh al II-lea era un mare pasionat de astronomie, asa ca arhitectura orasului a fost evident influentata de astronomie :).

City Palace este pomposul palat al maharajahului situat in centrul Jaipurului. In timpul dominatiei engleze India era un mozaic de state si statulete – pe langa zona administrata direct de Anglia, mai existau cateva sute de “princely states” cu statut cvasi-independent. Adica respectivele ministate (Jaipur a fost unul dintre ele) isi vedeau de propriile afaceri interne, Anglia fiind responsabila de aparare si relatii externe. Dupa 1948, aceste state au fost inglobate in India independenta, iar maharajahii, de bunavoie sau nu, au trebuit sa renunte la privilegiile regale… e drept, toti au devenit politicieni, fiind alesi guvernatori sau deputati cu 99% dintre voturi, dar unii dintre ei au mai scapatat. Maharajahul din Jaipur care a trecut pe langa mine in timp ce se afla la City Palace este unul care a dus-o destul de bine – e drept, a fost persecutat la un moment dat, dar a reusit sa-si mentina multe proprietati din care scoate destul de multi bani.

Langa palat se afla poate cea mai fotogenica cladire din Jaipur – Hawa Mahal sau Palatul Vantului, construit sub forma de coroana, palat destinat sotiilor maharajahilor, pentru ca acestea sa poata observa in liniste viata cotidiana a strazii, ascunse de ochii trecatorilor, ma rog, un soi de voyeurism impus.

Cum spuneam, maharajahul-fondator a fost super pasionat de astronomie, asa ca in apropierea palatelor se afla un observator astronomic numit Jantar Mantar. Aici, te poti plimba (sau chiar si catara) printre 14 instrumente astronomice capabile sa masoare timpul, sa prezica eclipsele etc. etc. Pentru pasionatii de astronomie, o vizita este obligatorie! Dar chiar si daca nu te pasioneaza mersul astrelor, oricum, e un loc interesant. Prin apropiere, poti sa-l consulti pe astrologul regal, evident, daca este disponibil.

Jaipur, orasul roz, este unul dintre cele mai frumoase orase ale Indiei. A, sa nu te astepti sa fie prea curat, iar haosul este la el acasa ca peste tot in India de Nord, dar daca treci peste aceste inconveniente, este un loc care iti va ramane in mod cert atat in memorie, cat si in inima :).

Si daca totusi nu te incumeti sa mergi pe cont propriu (trebuie sa recunosc, India este destul de “hard core”, mai ales zona nordica), puteti sa aruncati o privire pe ofertele agentiilor de turism care organizeaza diverse tururi prin India, inclusiv in Jaipur, cum ar fi cea din acest link … aveti la dispozitie nu mai putin de 7 date posibile in 2013 si 2014. A, si sa nu uit – perioada secetoasa este octombrie-martie/aprilie. In timpul verii, musonul poate lovi cu niste ploi destul de violente sau chiar si cu inundatii… si, credeti-ma, nu vreti sa experimentati vreo inundatie prin India :).

Imagini Jaipur

Maretul Amber Fort

Parkingul de elefanti din fort

Ornamente cum numai in India mai gasesti

City Palace, palatul maharajahului din Jaipur

Palatul Vantului

 Observatorul astronomic din Jaipur – rodul unui hobby regal