La sfarsitul verii, am fost vreo doua saptamani prin Thailanda, intr-un incredibil concediu de odihna… Yap, m-am dus sa imi refac “zen”-ul, si cum masajele thailandeze sunt un mijloc sigur de relaxare, nu am ratat ocazia sa ma las prada unor maini dibace… fie ca au fost masajele de cativa baht din zona Khao San Road sau spa-uri de super lux unde am fost invitat prin bunavointa celor de Tourism Authority of Thailand si Air France. Astazi, as vrea sa va povestesc despre una dintre cele mai interesante experiente de spa, si anume cea de la hotelul Sofitel So din Bangkok.

Aveam programarea la ora 17:00, ora la care soarele o ia incet-incet spre apus. Noaptea vine devreme la Bangkok, chiar si in mijlocul verii, pe la ora 19:00 e deja noapte. Si cum mai era ceva timp, m-am plimbat pentru prima oara in parcul Lumpini. Cred ca am trecut de zeci de ori pe langa parcul acesta de cate ori am fost prin Bangkok, dar niciodata nu am ajuns sa intru. Si cum So Sofitel se afla exact langa parc, am decis sa petrec aproape o ora in aceasta oaza verde. Lumpini este pentru Bangkok ceea ce Central Park este pentru New York. Intr-un oras poluat, frenetic, plin de masini si motociclete strecurandu-se printre cladiri de beton impunatoare, Lumpini este o oaza de liniste, de verde si de oxigen. Initial, nu am avut parte de linistea dorita, pentru ca la intrarea in parc era o demonstratie antiguvernamentala cu cantece, scandari si discursuri urlate in niste megafoane mult prea puternice, dar apoi am gasit un coltisor cu apa si iarba mai linistit. Undeva, intr-un mic pavilion, mai multi tineri repetau niste dansuri sincron, iar pe apa pluteau lebede din plastic… As fi preferat sa vad si ceva pasari vii, dar la un moment dat am descoperit un soi de iguana acvatica ce parea un crocodil la prima vedere, asa ca m-am indepartat.

Am ajuns la So Sofitel cu ceva timp inainte de ora 17:00. M-am dus la receptie, le-am aratat mailul cu invitatia si apoi am fost condus la lift. Spa-ul se afla la etajul 11, nu este cel mai inalt etaj, e chiar in jumatatea inferioara, tinand cont ca tot hotelul are vreo 30 de etaje (si este unul dintre hotelurile scunde de 5 stele din Bangkok!). Desi nu e foarte inalt, compenseaza printr-un concept „zen” si, mai ales, panorama oferita.

Sofitel este un brand frantuzesc, asa ca peste tot trebuie sa poarte in lume „frantuzismul”. La el a lucrat designerul francez Christian Lacroix, iar intreg conceptul de inspiratie asiatica este ca in hotel se reunesc cele cinci elemente primordiale – apa, pamantul, lemnul, metalul si focul. Ma rog, eu stiam altele, dar ce conteaza acum… mai ales ca aceste concepte sunt reunite armonios in camerele, restaurantele si toate facilitatile hotelului.

Am ajuns la intrarea in centrul de spa de la etajul 11 unde ma astepta o adevarata padure fermecata – imagini cu pasari de aur si copaci acopera peretii, iar in lounge se afla tot soiul de copaci… Dar e greu sa nu te lipesti instantaneu de geam… la un etaj sub tine se afla o piscina superba, iar in fata, incredibila panorama a parcului Lumpini cu zgarie-norii din Sukhumvit in departare. Instantaneu, mi-am adus aminte de New York si Central Parkul inconjurat de zgarie-nori… arata superb.

Apare si spa guru, un tip foarte splicuit care, dupa ce verifica daca, intr-adevar, am programare si sunt un oaspete de seama al Sofitel So Spa, vine cu meniul de tratamente. Trece in revista gama de tratamente gandite de specialistii hotelului, imi povesteste cate ceva din ce inseamna masajul pentru thailandezi (de-a lungul istoriei, de multe ori a inlocuit medicina si, se pare, cu mare succes) si apoi ma intreaba ce as alege. Evident ca nu prea stiu, asa ca il las pe el sa aleaga – si pune degetul pe Serenity of Five Elements. „Este masajul nostru cel mai complex si reflecta intreaga filosofie a hotelului – combinarea celor cinci elemente primordiale.”

Bun asa! Dar mai am de facut niste alegeri. Completez un formular cu ce boli am, apoi am de ales intre un masaj dur, mediu ca intensitate sau usor, si credeam ca sunt gata de experienta. Ei bine, nu! Urmatorul meniu venit alaturi de un ceai cu adevarat revigorant este meniul de parfum – tratamentul contine si aromatherapy si am de ales intre numeroase arome… Nici nu mai stiu ce am ales, cred ca ceva revigorant. „Good choice, Sir” sunt felicitat. Sunt absolut convins ca orice alegere as fi facut ar fi fost un „Good choice”. Oricum, mi se spune ca uleiul este 100% natural, iar ingredientele folosite sunt de pe undeva din nordul Thailandei, de langa Chiang Mai. S-au terminat meniurile? Da de unde, apare si meniul de… muzica. Serenity of Five Elements contine si o parte muzicala… ma uit la melodii, evident ca nu prea stiu ce sa aleg intre classic, natural, ethnic, exhilarating si rejuvenating, asa ca aleg o melodie „signature” creata special pentru So Sofitel Spa – pe cea „rejuvenating”.

In fine, toate alegerile odata facute, sunt condus spre o sala luminata discret unde gasesc un pat, multe flori si o cada. Evident, tot culoarul pe care il strabat recreeaza o padure fermecata. Inainte, un dus intr-o camera de baie cat o camera de baie, ma asez cu fundul in sus si incepe tratamentul. Eram de-a dreptul curios care sunt cele cinci elemente. Si iata cum au fost reprezentate – Pamantul este reprezentat de niste saculeti cu pamant cu care sunt masate mainile, apa – de uleiurile de aromaterapie, focul – de prosoapele incinse, metalul – de niste bile metalice pentru activarea simtului auzului, iar lemnul – de un ciocanas folosit pentru stimularea punctelor energetice.

Ritualul a fost similar ca prin alte parti… Mai intai, maseuza a inceput incet, molcom, aproape adormitor. Ma atingea gingas si cu greu m-am tinut sa nu adorm… Dupa ce a aplicat uleiul aromat, a trecut la masajul propriu-zis, cu prosoape calde imbibate cu ceaiuri, care adoarme, incet-incet, toate simturile. Tranzitia spre revigorare a fost treptata, aproape nu m-am prins, dar la un moment dat m-am surprins ca si daca voiam sa adorm, nu puteam… Maseuza trecuse la elementul lemn din cele 5 elemente, si anume la un ciocan cu care lovea anumite meridiane ale corpului pentru a elibera „energia blocata”. Ultima parte a fost un masaj thailandez clasic, intarit de folosirea sunetului unor bile metalice care pareau sa te trezeasca din reverie si, in mod surprinzator, simteai cum iti creste nivelul energetic. La final, te simteai ca si cum ai fi dormit 10 ore de somn odihnitor.

Dupa ce m-am ridicat, am revenit in padurea de la receptie. Noaptea cazuse peste Bangkok, iar imaginea era cu adevarat fenomenala. La etajul de dedesubt, piscina stralucind albastru, si in departare, zgarie-norii din Bangkok. Am intrebat cum pot ajunge la piscina si cineva m-a dus aproape de manuta… Iar imaginea este cu adevarat incredibila. Nu am fost la infinity pool-ul acela din Singapore, dar va asigur ca si cel de la So Sofitel este genial… si este unul dintre acele momente in care mi-a parut literalmente rau ca nu aveam slipul la mine. Sau ca nu eram singur :).

Am stat destul de mult sa admir peisajul, sa pozez, sa filmez si pana la urma m-am desprins cu greu. A doua zi dimineata urma sa plec la Pattaya si mai trebuia sa imi strang bagajul, ma rog, chestii gospodaresti pentru un calator. Odata coborat, am fost claxonat de niste taximetristi. Cum in general evit sa merg cu taxiul, m-am gandit sa ma duc la Sky Train, la Saladaeng… Totusi, efectele masajului imi dadeau ghes si am mers pe jos cativa kilometri… dar parca am zburat :).

Imagini So Sofitel Bangkok Spa

Hotel So Sofitel Bangkok

Lebedele din Bangkok sunt de plastic

Se repeta dansuri

Chiar si statuia sugereaza, iar iarba atrage pentru un dans descult in iarba

Florile thailandeze sunt cu adevarat speciale

Parcul Lumpini – Central Park-ul Bangkokului

Dincolo de parc, Sukhumvit, cartierul modern al Bangkokului

Bon… formulare de completat, muzica de ales

Si un pat gata de un tratament „signature”

Era si o cada pe langa

Ideea de padure fermecata – inclusiv pe culoare

La fel si in receptie… dar cum sa-mi iau ochii de la geam ?

Wow… ce tare arata… ia sa cobor un etaj !

So Sofitel are un infinity pool extraordinar… evident, datorita panoramei

Am plecat cu greu Dar poate voi mai reveni !