Stiu, va datorez de mai mult timp, dar de abia acum m-am apucat de scris pentru a va povesti weekendul lung pe care l-am petrecut in Sicilia la mijloc de septembrie. Inainte de a ajunge in Sicilia, nu pot spune ca citisem prea multe despre aceasta insula ca o minge de rugby la spitul cizmei italiene. Evident, Sicilia inseamna Mafia pentru oricine, inclusiv pentru mine, dar nu numai – inseamna si locul mortii lui Balcescu al carui corp continua sa se afle in subteranele din Palermo, inseamna Etna cea amenintatoare, inseamna orase clasice cu arhitectura baroca, inseamna urmele marii Grecii clasice care a stapanit o buna parte din Sicilia pe vremea cand Roma era doar un sat amarat. Intre timp, am auzit si de Taormina si de multe alte lucruri. Poate de aceea am pregetat sa ma duc in Sicilia. Pentru ca stiam ca imi trebuie minimum o saptamana, dar mai degraba doua, pentru a vedea cam tot ce imi doream. Dar pana la urma, am zis ca nu ar trebui sa tot aman, chiar si daca urma sa ma duc doar pentru un weekend mai lung – adica sa zbor spre Sicilia intr-o vineri si sa ma intorc luni. Orarul Wizz-ului era rezonabil, aveam doua zile full si doua zile taiate, dar mi s-a parut OK. Asa ca, intr-o vineri de mijloc de septembrie, cand si in Romania era inca soare si cald, ma prezentam la aeroportul Otopeni pentru a luat cursa Wizz de Catania. Si, desi marea majoritate a pasagerilor erau oameni care se intorceau din Romania inapoi la munca, am gasit chiar si turisti dornici de un weekend lung, inclusiv o cunostinta mai veche. Tot asa stateau si ea si prietenele ei – de vineri pana luni.
Inainte de a ma urca in avion, studiasem harta. Voiam sa vad Etna si Catania la picioarele lui la coborare. Si, evident, sa fac poze. Si cum la Wizz nu exista locuri predefinite pe cartea de imbarcare, a trebuit sa ma bag prin fata pentru a pune mana pe un loc la geam pe partea dreapta a avionului. Si chiar nu a fost o problema. Desi am tot auzit povesti cu inghesuieli, oameni luand avioanele cu asalt etc. Cel putin la cursa asta, totul s-a desfasurat usor si fara probleme. Am gasit un loc mai in fundul avionului pentru a nu fi obstructionat de aripa, am cumparat o apa care e mai ieftina la 10.000 de metri decat la sol, in aeroportul Otopeni, si am pornit la drum.
Drumul in sine nu are o poveste. Cred ca am scris articole spre uimirea unui cuplu de tigani care stateau langa mine. Ce naiba o tasta baiatul asta la computer. Ma rog, am avut noroc ca puradelul lor era neasteptat de cuminte, asa ca am putut termina niste articole. Si cum finalizam unul, tocmai am observat pamant… banuiam ca e probabil coasta sudica a Calabriei. Eram deja in coborare.
Intr-adevar, a meritat sa ma agit sa iau locul. Avionul a aterizat calm si lin, in timp ce eu fotografiam si filmam de zor Etna cea amenintatoare si metropola siciliana intinsa ca o placinta la poalele ei. Nu ca o placinta, ca o pizza. Scusi!
Daca intrebi vreun italian din Nord despre Sicilia, vei afla ca este un apogeu al haosului pe pamant. Ei bine, nu e chiar asa. Mai degraba Napoli mi s-a parut nebunesc si haotic, Catania mi s-a parut destul de organizata. Chiar neasteptat de organizata. Ma rog, se vede ca e mai saraca, dar nici pe departe saracia pe care am descoperit-o in Brindisi bunaoara. In aeroport, era un birou de informatii turistice (evident, Bucurestiul nu are asa ceva si, probabil, va fi o Fata Morgana a turismului romanesc pentru o perioada lunga de acum inainte) care m-a lamurit. I-am aratat hotelul pe harta si mi s-a spus sa iau autobuzul de la gara. De la aeroport in oras mergeau doua autobuze – unul se ducea intr-o piata la sud de orasul vechi, altul – la gara. Hotelul meu era langa gara. De asemenea, trebuie retinut ca tot de la aeroportul din Catania pleaca direct autobuze spre diverse colturi ale insulei – Siracusa, Taormina, Palermo si nu numai. Desi Palermo este cel mai mare oras al Siciliei, cel mai important aeroport nu e acolo, ci in Catania. De altfel, din Romania nu exista zboruri spre Palermo, ci doar spre Catania.
In fine, daca pana atunci, lucrurile mersesera ceas, transportul in comun din oras lasa mult de dorit. De abia dupa jumatate de ora de asteptare si promisiuni ca “in 2 minute vine” a aparut si un autobuz un pic cam harbuit. Dar ce mai conteaza cand biletul costa 1 euro. In nici 15 minute, am debarcat in fata garii si dupa alte 15–20 de minute am ajuns la pas la hotelul Katane Palace.
Hotelul chiar e fain. De fapt, la ce poti astepta de la un 4 stele? Curg tevile? Nu. Camera era OK, destul de spatioasa, baia mirosea bine, dar cea mai faina era curtea interioara a hotelului, un soi de patio sicilian, plin cu masute unde lumea degusta un cappuccino sau ceva de mancare. Asta e Italia J. Dar evident ca nu aveam chef de leneveala. Eram in Catania, in Sicilia si trebuia sa iau orasul la picior. Mai ales ca zilele urmatoare le planificasem pentru Etna si Taormina. Asa ca am luat-o la picior pe cel mai important bulevard al Cataniei, Via Etnea, la capatul careia se iteste celebrul vulcan.
Catania este orasul vulcanului prin excelenta. A fost imbratisat de multe ori de lava nu tocmai prietenoasa a Etnei, dar de fiecare data a renascut. Ultima oara in 1669, lava Etnei a acoperit Catania, iar 12.000 de oameni si-au pierdut viata. Dupa cataclism, autoritatile locale au decis sa investeasca intr-un oras baroc. Ma rog, stilul catanez de baroc, deoarece constructorii si arhitectii au folosit din plin lava oferita cu prea multa generozitate de Etna. Arhitectul Vaccarini a construit un oras aerisit, cu piete si bulevarde largi si cladiri elegante, iar daca orasul este totusi vizitat de turisti, asta i se datoreaza lui.
M-am invartit un pic prin piata centrala, admirand eleganta cladirilor. Am intrat in catedrala orasului dedicata Sfintei Agata, o sfanta venerata cam prin toata aceasta zona a Mediteranei (am aflat povestea ei in invecinata Malta unde Sf. Agata este de asemenea la mare pret). Se pare ca era o crestina virgina care, pentru ca nu s-a daruit lui Quinitian, a fost torturata prin taierea sanilor si apoi, evident, martirizata. Se pare ca torturile mafiotilor de astazi sunt inspirate din torturile antice.
Cel mai straniu monument din oras este o statuie a unui elefant negru facut din lava, care sprijina un obelisc pseudo-egiptean. Se pare ca statuia elefantului provine din perioada romana si are darul de a opri lava Etnei. Ma rog, nu a reusit de fiecare data, dar cel putin cat am stat eu in Catania si-a facut treaba. Nici un strop de lava nu si-a facut aparitia pe strazile Cataniei.
Plimbandu-ma aiurea pe strazi, am descoperit si coltul romanesc din Catania. Aflat langa gara, am dat de reprezentanta AtlasSib din Catania si de vreo doua magazine romanesti pline de produse de acasa. Si cum m-a prins o mama de ploaie violenta (vanzatoarea mi-a spus ca era prima ploaie in Catania din aprilie), m-am adapostit in magazinul romanesc vreun sfert de ora… Ploile de septembrie din Sicilia nu dureaza prea mult.
Una din greselile pe care le-am facut a fost sa decid sa iau un tur spre Etna. Va voi povesti maine in articolul dedicat Etnei de ce. Aflasem ca exista un autobuz dimineata pe la 8 si ceva care pleca spre Etna, dar nu am reusit sa descopar de unde poate fi luat, asa ca am decis sa iau un tur. Cum ziceam, Catania nu este un oras teribil de turistic, dar am gasit vreo doua agentii care ofereau tururi locale pe una din strazile care dau in Piazza del Duomo. Asa ca, dupa ce am platit 50 de euro, am agreat sa ne vedem la 8 dimineata in fata agentiei. Era cam la 15 minute pe jos de hotelul meu. Nu cred ca merita sa pierd timpul pe stradutele inguste ale Cataniei (doar cele din centru ale lui Vaccarini sunt destul de ample), puteam sa vin si pe jos.
M-am retras acasa dupa caderea noptii. Catania nu e un oras periculos, poate doar prin cine stie ce periferie, dar mi s-a parut destul de linistit. La caderea serii, cam tot orasul iesise la plimbare prin centru, dar, mai spre 10 noaptea, lumea parea sa se subtieze. M-am retras si eu la hotel. Urmau niste zile lungi, asa ca trebuia sa ma odihnesc.
Am fost in Sicilia la invitatia Traveo, agentie de turism online de unde se pot rezerva bilete de avion, hoteluri, pachete de sejur sau direct pachete hotel + cazare din doar cateva clickuri.
Imagini Catania, Sicilia
Catania, orasul de la picioarele Etnei
Un autobuz asteptat cam mult timp
Gara din Catania
Am ajuns si la hotel 🙂
Cu o curte interioara chiar simpatica
Catedrala din Catania
Elefantul din piatra vulcanica 🙂
Prin centrul orasului
Mult mai civilizat si ordonat decat ma asteptam
Vreti un Ursus, o Magura sau seminte Nutline ? La magazinul Transilvania de langa gara 🙂
O poarta de intrare in vechiul oras
Peste-spada grill
Elefantul
Si cam asa arata fantana elefantului din piata centrala
Una din strazile centrale ale Cataniei
Mic concert in fata Universitatii din Catania
Felicitări, frumos reportaj, ca de obicei ! 🙂
O mică corecție trebuie făcută aici: „Asa ca, dupa ce am platit 50 de euro, am agreat sa ne vedem la 8 dimineata in fata agentiei. Era cam la 15 minute pe jos de orasul meu.”
Probabil este vorba de… hotelul meu.
Grazie, am schimbat
Informatia de pe site-ul firmei de transport (aziendasicilianatrasporti.it):
Come raggiungere il Vulcano…
– In Autobus:
Da Catania: AST (Azienda Siciliana Trasporti), Ore: 8:15 di fronte la Stazione Centrale Ferroviaria (P. zza Giovanni XXIII)
Arrivo al Rifugio Sapienza ore: 10.10 (In estate si aggiunge un’altra corsa alle ore: 11:30)
Ritorno alle ore 16:30 dal Rifugio Sapienza con arrivo a Catania alle ore 18:30
Precizare:Autocarul se ia din piata garii.
Multumesc de completare
@Felicia, acel site nu exista 🙁
http://www.aziendasicilianatrasporti.it
foarte buna si inspirant articolul.
2 precizari referitoare la experienta noasta, care tocmai ne-am intors :
– am gasit excursie catre Etna la 35 eur de persoana, pleaca din Piaza Duomo la 11:30, compania „rosie” fara tocmeala 🙂
– autobuzele inter urbane lasa si ele foarte mult de dorit la punctualitate : de la 10 min intarziere, la o ora…adica a venit urmatorul autobuz
In februarie am inchiriat o masina si am facut Catania-Siracusa-Noto-Modica-Licata-Agrigento- Muntii Madonies-Cefalu-Paesi Etniei si Etna cu masina pana la Rifugio Sapienza, deci tot estul insulei si a fost magnific