E de salutat orice motiv care să te facă să călătorești. Fie că a venit vara sau iarna, fie că e un concert nu știu unde sau te-ai gândit să îți vizitezi vreun prieten care s-a mutat nu știu unde, orice e motiv bun pentru călătorie. Dar unul dintre cele mai faine motive, din punctul meu de vedere, este să călătorești pentru a urmări un eveniment, un spectacol, fie că e de muzică, fie că e sportiv. Știu multă lume care a fost te miri unde la concerte (am fost și eu acum câțiva ani la Sziget ), dar memorabile sunt cele sportive… mai ales că sunt fan sport și, mai ales, fan fotbal.

Am fost la mai multe manifestări sportive – prima a fost Campionatul Mondial de Fotbal din Franța din 1998 și sunt cu adevărat bucuros că am putut să asist la un campionat în care naționala de fotbal chiar a făcut ceva – i-am urmărit pe tricolori la Lyon (România – Columbia 1-0), la Toulouse (România – Anglia 2-1), apoi la Paris, pe Stade de France (România – Tunisia 1-1), fiind și unul dintre cei, probabil, zece români din tribune la nefericitul meci de la Bordeaux (România – Croația 0-1). Zece ani mai târziu, luam drumul Elveției pentru Euro 2008, ultimul turneu final de fotbal la care naționala noastră a participat. Acolo, a fost mai simplu. Mi-am stabilit reședința în pușcăria din Luzern și am făcut naveta la Zürich pentru a vedea cum băieții lui Pițurcă nu au jucat nimic la meciul cu Franța 0-0 (nici franțujii nu au fost mai breji), apoi am văzut cum am scăpat victoria cu Italia 1-1 și, Slavă Domnului, a trebuit să mă întorc acasă și nu am mai fost pe stadionul din Berna la înfrângerea cu olandezii care s-au dat la o parte, dorind din tot sufletul să-i batem, dar noi nu și nu.

Am mai fost la un meci din deplasare al Stelei în Liga Campionilor, dar doar pentru că era pe un stadion iconic pentru fotbalul românesc, Estadio Ramon Sanchez Pizjuan. Mă rog, Steaua n-a jucat cine știe ce, a și pierdut, dar am avut bucuria să asist la un meci al Stelei pe stadionul legendar… din păcate, cu o întârziere de 21 de ani.

Nu am fost doar la evenimente de fotbal. Am fost în Japonia, cu ocazia Campionatului Mondial de Atletism de la Osaka. Acolo am avut și acreditare, așa că am putut să intru și în culise, să asist la conferințe de presă, să mișun prin “bucătăria” internă a unui astfel de eveniment. Și a fost supercool. După experiența cu Campionatul Mondial (am asistat inclusiv la o cursă incredibilă a lui Usain Bolt), am ajuns și la Olimpiada de la Beijing, unde am asistat din nou, de data asta doar din tribuna Cuibului de Pasăre, la o nouă cursă a lui Usain Bolt, care a stabilit un nou record olimpic la suta de metri (omul ăsta părea că aleargă prin vid).

Iar la ultima ispravă, anul trecut, am urmărit prima cursă de Formula 1 live la Hungaroring, un eveniment sportiv la care voiam să asist de mult… și nu mi-a înșelat niciun pic așteptările, având norocul să asist la o cursă foarte disputată, cu numeroase schimbări de lider și cu vreme schimbătoare (fix înainte de cursă, pista a fost udată serios de o descărcare de nori și toată cursa s-a aflat sub spectrul unei noi ploi, care însă nu a mai venit… și s-a văzut clar cine a riscat să zburde cu cauciucuri de uscat și care au fost mai temători și au stat prea mult pe slick-uri… Dar asta e.

Evident, sper ca această listă să fie mereu actualizată… să se tot adauge la colecție amintiri și experiențe. Și să-mi aduc aminte și de alte stadioane, ca de arena Letzigrund din Zürich și de cum se cutremura când am cântat “Deșteaptă-te române!”. Sau de sprintul lui Bolt. Sau de depășirile riscante ale lui Fernando Alonso. Sau de “cracii” dați de Dan Petrescu colegului său de la Chelsea, Le Saux, în minutul 90, pe Municipalul din Toulouse.

Dar până la Euro 2016 în Franța, unde sper să revin după 18 ani în calitate de suporter, mai există un număr mare de evenimente sportive la care merită să mergi. În primul rând, Formula 1. Personal, am descoperit Formula 1 când am fost la bursă în Olanda și când am urmărit cu sufletul la gură duelul dintre Nigel Mansell și Ayrton Senna, iar apoi ProTV-ul a adus Formula 1 an de an pentru mult timp în prime time-ul românilor. Evident, nu puteam să nu-l urmăresc pe Schumy (să-i dea Dumnezeu sănătate și să-și revină!), dar după exit-ul lui Michael de pe pistele Formulei 1 am început să-mi pierd interesul. Dar cum am spus, am fost anul trecut la Hungaroring și am bifat o experiență pe cinste – nu numai cursa a fost palpitantă (deși nu mai știam jumătate din piloți), ci și show-ul din jurul ei… de la suporteri la evenimentele paralele! Și, sincer, aș repeta ieșirea oricând.

Dar cred că, cel mai probabil, voi merge s-o văd pe undeva pe Simona Halep. Am fost când a jucat, primăvara trecută, la București, în Fed Cup contra Serbiei, dar trebuie să ajung cândva să o văd pe Simona jucând și la unul dintre marile turnee. Poate chiar anul acesta, să vedem :). Și dacă vă gândiți să vă duceți la vreo competiție sportivă importantă, puteți arunca o privire aici să vedeți oferte atât pentru Formula 1 (atât lângă noi, la Hungaroring, cât și la Marele Premiu al Catalunyei). De fapt, cel mai mult îmi face cu ochiul pachetul pentru Roland Garros, unde-mi pun speranțe mari în Simona

Voi ați fost pe la vreun eveniment sportiv în afara locului unde trăiți? Unde?

Imperator la competiții sportive

Cursa de la Hungaroring

O depasire spectaculoasa

Intotdeauna, gasesti suporteri originali 🙂

Cuibul de pasare – stadionul olimpic din Beijing

Urcand in tribune

Cam asa arata terenul

La doi pasi de el, cubul de apa

Statuia lui Chivu in gara din Zurich – Euro 2008 Elvetia – Austria

Hai Romania !

Galeria romaneasca de la Zurich

Stadionul din Zurich

Nationala intra pe terenul de joc

Declaratii in presa spaniola inainte de Sevilla – Steaua, Champions League

Forza Steaua !

Legendarul stadion Ramon Sanchez Pizjuan

Pe acest teren, Steaua a devenit cea mai buna echipa din Europa in 1986

Atac al Stelei

Stadionul din Osaka

Masa presei

Impreuna cu legendarul atlet cubanez Javier Sotomayor

 Gata de start