Nadir nu s-a potolit din calatorit, asa ca iar a luat mapamondul la pas si a ajuns si in Japonia (o tara care lasa pe oricine cu gura cascata). Si, cum a fost zilele trecute prin Japonia, nu a putut sa nu-si puna impresiile in scris… Si, cum despre Japonia este intotdeauna fascinant sa citesti, va invit la lectura despre Tara Soarelui Rasare

Dragi cititori,

In cele ce urmeaza, o sa va povestesc impresiile mele de calatorie din Japonia ☺, o tara plina de contraste, ce imbina, ca nimeni alta, tehnologia moderna cu traditiile seculare. Impresiile sunt extrem de recente si voi incerca sa le structurez cat mai bine.

De cand eram mic, am fost fascinat de desenele animate japoneze, personajele preferate, cum ar fi Sindbad Marinarul, persistandu-mi si acum in memorie. De asemenea, tin minte vechile calendare de perete cu muntele Fuji, ce are piscul acoperit de nori, pozele cu o „clasica” japoneza imbracata in kimono zambind sagalnic la privitori. Mai stiu ca primul meu radio cu tranzistori era japonez si ca ma mandream tare mult cu el. De asemenea, cand ma gandeam la Japonia, aveam in minte roboti cu forma umanoida, masini ultraperformante, incercam sa imi imaginez cum se traieste in cel mai mare oras al lumii, la intensitatea si frecventa mare a cutremurelor japoneze samd.  Imi imaginam o tara unde tehnologia este cea mai avansata de pe Pamant, unde strazile sunt iluminate ca ziua, de la neoanele uriase, imi imaginam oameni care muncesc ca niste masinarii, fara concedii, fara pauze, fara weekenduri risipite 😆.

Asa ca m-am documentat, inainte de excursie. Am recitit, printre altele, urmatoarele informatii:

– miracolul economic japonez a avut drept cauze forta de munca ieftina si un yen „mic”, care au dus la exporturi masive de la banale jucarii pana la cele mai sofisticate produse electronice;

– prin anii ’80, economia japoneza a intrecut-o pana si pe cea americana: pietele de consum si financiara au crescut de la an la an, insa, din cauza recesiunii din SE Asiei, de prin anii ’90, dar si a investitiilor importante facute de ei in aceasta zona, o parte din institutiile financiare au intrat in insolventa si tara a intrat in recesiune;

– copiii japonezilor invata inca de mici sa se supuna regulilor comunitatii, examenele constand in chestionare pentru care elevul trebuie sa toceasca enorm, pentru a le completa corect, fara a-si dezvolta gandirea individuala;

– stiati ca sunt peste 80.000 de restaurante numai in Tokyo? Sa nu va mire, mancatul in oras e activitatea cu cea mai mare pondere din cele desfasurate in timpul liber – in general, se iese cu colegii.

E, acum sa va spun cateva impresii generale:

– japonezii sunt un popor extrem de organizat, urmand principii de trai foarte bine cunoscute;

– stiind ca Tokyo e cel mai mare oras al lumii, m-a uimit faptul ca nu era atat de aglomerat precum ma asteptam, spre exemplu metropole precum Istanbul, Cairo sau Saigon sunt incomparabil mai agitate si mai obositoare;

– sunt extrem de manierati, de zambitori, de atenti si de doritori sa te ajute, oamenii de pe strada se straduiesc sa iti dea toate lamuririle – atentie, cei mai multi nu cunosc engleza ☺,

– toaletele lor sunt cele mai evoluate pe care le-am folosit vreodata, fiind dotate cu toate necesitatile la care nici nu te gandeai;

– strazile sunt atat de curate, incat poti merge descult, fara grija ca te poti murdari sau rani;

– trenurile au locomotive din Star Trek-ul anilor 2000, unele atingand viteze si de 300 km/h, iar conductorii de tren se inclina atat la intrarea in vagon, cat si la iesirea din el;

– barbatii au posete mari, ca femeile, fiind imbracati invariabil in camasa alba si pantaloni negri, in timpul orelor de birou;

– taximetristii cu care m-am plimbat aveau varste extrem de ridicate, de la 85 de ani in sus 😆,

– viata decurge previzibil, fara surprize, oamenii aratand odihniti si aspirand la o durata medie a vietii mai mare ca oriunde.

– ca sa circuli cu masina iti trebuie un permis special, prima regula fiind sa faci ce fac altii in trafic.

Acum, sa trec in revista informatiile vitale organizarii excursiei:

– poti ajunge acolo cu urmatoarele linii aeriene, cele mai uzitate fiind KLM, Air France, Qatar Airways, Lufthansa, LOT, Austrian, British, Turkish si Aeroflot. Pretul unui bilet incepe de la vreo 515 de euro, daca ti-l iei din timp, costul mediu fiind totusi aproximativ 700 de euro, cu tot cu escala intr-un oras din Vest,

– calatoresti 10 – 11 ore non-stop, trecand prin zone din nordul Rusiei, peste Gobi, peste Manciuria etc.,

– Narita International este principalul aeroport al tarii, situat la o ora de mers cu Narita Expres din gara Tokyo. O calatorie cu taxiul costa chiar si 200 $, iar cu autobuzul Limousine, 15$.

Deplasarea intre orase am facut-o cu trenul de mare viteza shinkansen Nozomi, ce are preturi incepand de la 150 $ one way Tokyo – Kyoto de persoana. Drumul dureaza doua ore si un sfert. Ar fi si alte variante, mai ieftine, dar nu cu mult fata de tren, care e cel mai popular. Trenurile sunt pline-ochi si circula silentios, fara intarzieri.

Atentie insa la transferurile in gari, intre peroane, distantele fiind lungi si neexistand hamali, asa ca evitati sa aveti bagaje grele sau voluminoase.

Inchiriatul unei masini nu cred ca ar fi o solutie: chiar daca gasiti carburantii costand ca la noi in tara, autostrazile au taxe exorbitante.

Transportul prin oras poate fi cu taxiul, cu metroul sau cu autobuzul. Pretul unui abonament de o zi este de 5 sau 6 $. Cand iei un taxi, trebuie sa stii ca galben inseamna ca e ocupat, rosu ca e liber. De asemenea, ia cunostinta ca portierele sunt automate si controlate de catre sofer.

Imagini Japonia