Se intampla fix acum zece ani. Nu imi aranjasem nimic de Revelion, ajunsesem deja in decembrie, ceea ce era putin cam neobisnuit, de obicei imi programez excursiile din timp… Peste noapte, mi-a aparut o calatorie in interes de serviciu in Madrid si mi s-a facut asa de pofta de o destinatie in care sa nu fie frig, cer intunecat si zapada! Parca nu voiam o destinatie departe, asa ca m-am uitat pe o harta si dupa cateva secunde am exclamat: MALTA! Vreau in Malta! Hai in Malta! Nu mai fusesem in cel mai mic stat al Uniunii Europene si, indiscutabil, acolo trebuia sa fie cald si bine. Am mers la Carturesti, am cumparat Lonely Planet, m-am lamurit care e treaba si mi-am facut rapid rezervarile. Gata, plecam in Malta dupa Craciun pentru a sarbatori in mijlocul Mediteranei intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Vremea nu m-a dezamagit nicio secunda. Evident, nu era vreme de plaja, termometrul ajungea undeva la 17 – 18 grade in timpul zilei, dar cat timp am stat in Malta, aproape o saptamana am avut numai zile insorite (exceptand o dupa-amiaza in care ne-am dus la film in La Valletta), asa ca m-am bucurat ca am luat o decizie buna. Cum ziceam, nu stiam chiar foarte multe despre ce puteam vedea in Malta – stiam insa cate ceva despre istoria acestui mic arhipelag aruncat in mijlocul Mediteranei, mai ales povestea celor doua asedii epice – cand cavalerii ospitalieri au rezistat asediului otoman in 1565, dar si rezistenta maltezo-britanica impotriva puterilor Axei in timpul celui de-al doilea razboi mondial, asediul durand ani de zile. De altfel, aveam sa descopar ca ambele asedii sunt folosite azi la maximum in interes turistic.
In 2007, nu existau zboruri directe intre Romania si Malta, iar in Malta nu ateriza nicio companie lowcost, asa ca am zburat cu Alitalia via Roma (cu ocazia asta, am mai petrecut o zi si prin Roma) si am aterizat in mijlocul unei zile insorite… Avionul a facut mai intai aproape un tur de onoare deasupra intregii insule si apoi am aterizat… Aeroportul era destul de mic, asa ca am trecut prin el extrem de repede. La granita, am intins pasaportul granicerului. Stampileaza si imi zice: „Cand pleci, poti sa arati doar cartea de identitate”. De unde o sti ca in cateva zile vom intra in Uniunea Europeana… Fac cativa pasi si, mai incolo, un billboard scrie: „Romania & Bulgaria – Welcome to the European Union”… cum sa nu te simti binevenit?
In prima mea calatorie in Malta am locuit in Sliema, unul dintre oraselele de langa capitala La Valletta, practic, vizavi de capitala malteza, despartite doar de un golf. Sa fiu cinstit, am cautat din greu sa gasesc cazare in La Valletta (citisem ca aici se afla centrul transportului rutier pe insula), dar nu am gasit decat cateva locuri si nu cine stie ce… Aveam sa ma lamuresc ca La Valletta este destul de mic, cu multe locuri turistice (cum ar fi Palatul Marilor Maestri sau Co-Catedrala), dar fara prea multe locuri de cazare. Zona turistica unde gaseai o tona de restaurante, baruri, cluburi si hoteluri se afla la cativa kilometri mai incolo, de-a lungul coastei in Sliema – St. Julian’s – Paceville. Si asa, din intamplare, am nimerit in cea mai buna zona de stat – desi din Sliema nu plecau autobuze chiar spre toate destinatiile din insula, erau insa multe autobuze spre statia centrala de la intrarea in orasul istoric La Valletta si de acolo plecam mai incolo.
Ce am facut in Malta de Revelion? Evident, am calatorit! Oh, boy, si am descoperit atatea locuri faine. Hai sa le iau cumva pe caprarii.
In primul rand, este zona La Valletta si orasele istorice adiacente – Vittoriosa, Conspicua si Senglea. In timpul Marelui Asediu Otoman, La Valletta nu exista, cavalerii au rezistat in aceste trei orase care si astazi sunt inconjurate de turnuri, forturi, bastioanele si urmele vechilor fortificatii. Dupa infrangerea otomanilor, cavalerii au decis sa construiasca noua capitala dincolo de port pe o peninsula si i-a dat numele de La Valletta in cinstea celui care i-a condus in razboi – Marea Maestru Jean Parisot de Vallette (acesta a decis construirea orasului, a inceput constructiile, dar a murit la doar doi ani fara sa vada finalizarea proiectului). Atat La Vallette, cat si cele trei orase istorice m-au purtat intr-o perioada istorica, multe colturi fiind neschimbate de secole, dar, desi stradutele sunt evident relativ inguste, faptul ca ne aflam la Mediterana si fiind construite din pietre de culori deschise le face mult mai voioase decat orasele istorice ale Nordului.
Vechea capitala a Maltei din perioada de dinainte de sosirea cavalerilor se numeste Mdina (provine din arabescul „Medina”, limba malteza fiind, de fapt, un dialect al arabei combinat cu siciliana) si se afla sus, pe varful celui mai inalt deal de pe insula… Am fost surprins cand am citit in brosurile turistice ca i se spune „orasul tacut”, dar am descoperit de ce – nu mai este locuit, a fost abandonat (lipit de el, se afla o asezare locuita numita Rabat, un alt nume de origine araba), dar zidurile istorice au fost pastrate si merita sa fie vizitat pentru a te pierde pe stradutele sale intortocheate. De pe zidurile Mdinei, se poate vedea aproape intreaga insula si mi s-a parut un punct strategic de prim ordin… cavalerii au preferat insa apropierea marii datorita faptului ca erau navigatori priceputi, in timp ce vechea aristrocratie malteza s-a retras la Mdina odata cu aparitia cavalerilor.
Pe drumul spre Mdina, m-am oprit in oraselul Mosta unde se afla o catedrala, disproportionat de mare pentru suprafata nu numai a oraselului, dar a intregii insule. Are o curioasa forma rotunda, inspirata din Panteonul de la Roma si este cea de-a treia cea mai mare cupola din lume (pana si liliputana Malta incearca sa stabileasca niste recorduri). Am intrat in interior si am vazut replica celebrei bombe germane care i-a insufletit pe maltezii aflati sub asediul germano-italian. In 1942, in biserica se aflau 300 de oameni care se rugau. In acel moment, a avut loc un atac surpriza al aviatiei germane, iar trei bombe au fost aruncate asupra bisericii. Doua au fost „respinse” de acoperis, dar una l-a penetrat si a cazut in mijlocul multimii ingrozite… dar n-a explodat. Aproape imediat povestea a fost aflata de toata suflarea de pe insula si denumita „Miracolul de la Mosta”… Fiind vorba de biserica, pentru toata suflarea insulei, care era infometata, nedormita, torturata de atacuri non-stop, a fost un semn divin care i-a insufletit pe maltezi pentru cateva luni pana cand eroicul petrolier SS Ohio a reusit sa sparga blocada Axei si sa intre victorios, dar aproape o ruina in Great Harbour aducand mult prea necesara benzina. Dupa razboi, miracolul de la Mosta a fost explicat de faptul ca cei care munceau in fabricile de munitii naziste nu erau germani, ci prizonieri de razboi sau deportati francezi si polonezi care fabricau cat de multe rebuturi puteau – probabil zeci de mii de vieti aliate au fost salvate de acesti muncitori, inclusiv in Malta.
Pare surprinzator, dar desi Malta are o suprafata cam cat sectorul 3 din Bucuresti, are incredibil de multe locuri care merita vizitate. Daca pentru Malta ar fi greu sa construiasca ceva care sa fie cel mai mare din lume, in schimb, este incredibil, dar Malta are ceva ce poate fi considerat „cel mai vechi din lume” – si este vorba de templele megalitice care se gasesc atat in Malta, cat si pe insula Gozo si care sunt un miracol al arhitecturii… ganditi-va la bolovani de zeci de tone, transportate fara roata, slefuite perfect, aflate in diverse locuri de pe insula… Evident, amatorii de povesti sustin ca atlantii le-ar fi construit, dar probabil a fost vorba de o civilizatie care a schimbat apoi informatii si tehnologie atat cu Egiptul Antic, cat si cu Grecia. Sunt sapte astfel de temple in arhipelagul maltez, dar cele mai vizitate sunt cele de pe coasta sudica – Hagar Qim. Tot aici, la doi pasi de temple, mi-am dorit sa intru si in Grota Azura, o pestera inundata de apele Mediteranei unde apa straluceste in soare, creand o imagine incredibila (mai vazusem asa ceva in Capri), dar, din pacate, vantul batea prea tare, asa ca micile ambarcatiuni care se pot strecura in pestera nu puteau iesi in larg…
Dupa cum spuneam, Malta nu este de fapt o insula, ci un arhipelag format din sase insule – trei minuscule, mai degraba niste stanci in apa care nu sunt locuite; celelalte trei, da, sunt locuite. Comino are doar doi locuitori permanenti (dar care au foarte mult de munca vara cand mii de turisti iau insula cu asalt sa se imbaieze in Laguna Albastra), ramanand Malta – principala insula – si Gozo. Daca Malta are vana, are viata, are puls, uneori chiar prea multa agitatie, Gozo este insula chill a arhipelagului – mult mai mica decat Malta, dar pe langa atmosfera complet diferita, gasesti multe locuri care merita vizitate. Am ajuns in Gozo cu un ferry-boat care leaga cele doua insule (autobuzul din Sliema m-a lasat fix la ferry) si, odata ajuns in Gozo unde transportul in comun nu este la fel de frecvent ca in Malta, am inchiriat un taxi pentru o zi… si a meritat.
Cat despre Revelion? Pai, in zona cu hoteluri, exista cateva stradute pline de restaurante si baruri pline cu englezi (Malta este un soi de Anglie la Mediterana datorita trecutului colonial). Am luat-o din bar in bar, muzica era faina, desi un pic cam retro, iar atmosfera chill… In toate barurile, televizoarele transmiteau live din Bucuresti mega-concertul cu ocazia intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Asa ca eram in Malta, dar eram un pic si acasa 🙂
Am plecat din Malta incantat de alegere. A fost o decizie faina pe care nu am regretat-o deloc. Urma sa revin doi ani mai tarziu in Malta in plina vara si pot spune ca nu exista diferente majore in experienta de vizitare a arhipelagului. E drept, vara mai ai si plajele, si festele, dar in rest… merita sa mergi in Malta si in extrasezon sau chiar de Revelion.
Cum ajungi in Malta
Malta este legata de Bucuresti de curse directe operate de Wizz Air.
Program organizat de Revelion
Paralela 45 are o oferta speciala pentru Revelion in Malta. Se zboara direct cu Wizz-ul din Bucuresti pana in insula, iar hotelul in care se sta este plasat excelent, in zona de baruri si restaurante Paceville (dar nu in zona galagioasa cu petrecareti). Oferta o puteti gasi aici.
Imagini Malta
Cekebreke balcoane din La Valletta
Culoarea tipica a oraselor mediteraneene
Una din putinele parcuri din La Valletta
Marele Port si fortaretele care au rezistat otomanilor
Care s-o aleg ?
Cald de sa stai in camasa
Sliema are mult mai multe locuri de cazare
Oferte de tot soiul de tururi
Mdina, orasul tacut
Panorama Maltei vazuta din Mdina
Rotonda din Mosta
Ferry Malta – Gozo
Rendez-vous cu Gozo
Gozo e asa de verde…
Insula e asa de mica… se vede marea de peste tot 🙂
Fereastra Albastra
Apus de soare in Malta 🙂
Paceville – the Party ville
Mdina mai are 300 de locuitori si e administrativ separat de rabat. Am văzut ca au si consiliu local.
Nu stiu de 2007, dar in Gozo, vara, sunt multe autobuze. Imediat ajungi la plaje (recomand Ramla) si in toate localitatile