Voi ati mai auzit ceva despre Tarom, in ultimele luni ? Eu… nu mare lucru. Au retras cele doua Airbusuri 310 batrane, dar n-au luat niciun avion in loc, nici macar in leasing, chirie sau imprumutat de la prieteni. In consecinta, au taiat curse (Dubai, Geneva, Amman, dar capitala Iordaniei revine in sezonul de vara), au redus capacitati, s-a tot taiat. Si ca vorbeam de taiat, au taiat tot ce inseamna comunicare si marketing. Pana si pagina de Facebook a fost abandonata. Uneori, stau sa ma intreb daca mai exista Tarom. Dar noroc ca am mai fost noaptea prin aeroport si am vazut lumina la birouri (sau poate ca ultimul o fi uitat sa stinga lumina), dar ceea ce ma convinge ca inca exista Tarom este faptul ca am mai vazut avioane aterizand si decoland in Otopeni. Dar nu stiu pentru cat timp.
Intre timp, socant, primesc un mail de la Serviciul de Presa al Tarom (parca se desfiintase). Ma rog, nu stiu cine l-a trimis, ca arata ca un spam – titlul “Comunicat de presa Tarom”, iar in corpul mesajului aparea doar personajul colectiv “Echipa Tarom” si un atasament word. M-am gandit de doua ori sa nu fie vreun virus, am verificat adresa, era corecta, dar cine stie cine a hackerit-o, fiind abandonata de ceva timp. Pana la urma, mi-am zis “hai sa imi iau inima in dinti si s-o deschid”. Ei bine, era un mail real, ma anunta ca Tarom are al patrulea director general in ultimele 10 luni, un nou record de “stabilitate” pentru o companie aviatica care inca exista.
Ce spunea mailul? Ca Tarom are un nou director general, cum spuneam, ca il cheama Eugen Davidoiu, care are o experienta vasta in aviatie, fiind in conducerea celebrelor companii aeriene Electrica Serv si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. A, bon, altcineva care stie aviatia doar din faptul ca a zburat cu avionul. Nu zic ca este imposibil sa faca lucruri, in ultima instanta unii dintre cei mai cunoscuti ctitori de companii aeriene din ultimele decenii nu au lucrat in aviatie. Legendarul Michael O’Leary, cel care a creat de fapt Ryanair, a fost contabil si consultant de taxe la KPMG, inainte de a se apuca de aviatie. La fel de legendarul Toni Fernandes, care a revolutionat aviatia din Asia de Est, creatorul Air Asia, a fost si el contabil si pana sa se apuce de aviatie a lucrat in industria muzicala, ajungand vicepresedintele Warner Music Group pe Asia de Sud-Est. Mai aproape de noi, Jozsef Varadi, fondatorul Wizz Air, a fost timp de zece ani director de vanzari la Procter & Gamble Ungaria (ulterior, Central-Europe South), de unde a ajuns CEO-ul Malev pentru mai putin de doi ani. Deci, nu e chiar nevoie sa fi lucrat in aviatie, dar trebuie sa fii un al dracului de bun antreprenor, manager si vizionar. Si sa ai la indemana o companie flexibila, orientata spre piata.
Bon, sa zicem ca, la momentul de fata, Tarom are nevoie de un manager capabil sa struneasca si sa mobilizeze o companie ai carei angajati se uita la ceas cate minute mai sunt pana la ora 16:00, cate zile mai sunt pana la varsta de pensionare sau ce anunturi de angajari piloti si stewardese au mai dat Qatar Airways, China Airlines si Blue Air.
Evident, n-am habar cine e dl. Davidoiu, asa ca l-am intrebat pe eternul meu prieten, Mr. Google. Surprise, surprise… in prima pagina din Google, apar o serie de amanunte unul mai “flatant” decat altul – contracte suspecte in perioada in care a fost sef la Lignitul oltean si, mai ales, ca a fost recent dat afara de la Electrica Serv, pentru ca si-a promovat rudele in functii. Mai multe amanunte, aici. Bon, este exact omul care trebuie pus intr-o companie ca Tarom, in care fiecare e ruda cu fiecare, dar poate sa existe totusi un conflict daca noul CEO isi va numi familia in functiile de conducere contra vechilor familii taromiste. Intre timp, m-am lamurit ca dl. Davidoiu nu va avea timp sa-si aduca toate rubedeniile la Tarom, pentru ca este numit director interimar, iar legea (care poate fi oricand aruncata la cos, daca ai un cuvant de spus in PSD) spune ca nu poate sta pe fotoliul de sef al Tarom mai mult de patru luni, cu o posibilitate de prelungire alte doua luni. Deci, in mod cert, cel tarziu pe 3 august 2017, dl. Davidoiu va trebui sa paraseasca fotoliul de sef al inca transportatorului national, indiferent de ce a facut sau n-a facut.
Acum, problema nu este daca Davidoiu si rudele sale, pardon, echipa sa reprezinta competenta, vizionarism etc., etc. In mod cert, nici Varadi sau O’Leary nu ar fi capabil sa faca ceva in aceste conditii. Problema este ca Taromul o tine din interimat in interimat si o vorba veche spune “boala lunga, moarte sigura”. In conditiile in care deciziile sunt luate timp de mai bine de un an de directori generali interimari care trebuie sa inteleaga diferenta intre Boeing 737-800 si Boeing 737-700, avand in spate ministri si secretari de stat care stau si ei cateva saptamani sau, in cel mai bun caz, luni si apoi pleaca (cum e si noua echipa de la Transporturi), nu prea vad bine transportatorul national. Nu ca nu s-ar putea redresa, dar, fiind o companie de stat, nu are conditiile. Si exemplul ultimilor ani arata ca atata timp cat va fi o companie de stat, indiferent cine va veni si cat de bun este, Taromul va inceta sa mai existe.
De ce? In primul rand, Tarom nu este o companie. Este o entitate juridica guvernata doar de HG-uri, decizii mai mult sau mai putin contradictorii ale ministrului sau secretarului de stat si pentru care achizitia de hartie igienica pentru aeronave trebuie aprobata de Parlament. Intr-o lume a aviatiei unde decizii importante trebuie luate in doar cateva ore, iar la Tarom varianta optimista de a lua aceleasi decizii este sa se ia in cativa ani, Taromul este condamnat la a nu mai exista.
De ce mai exista Tarom? Simplu: fiindca, la un moment dat, acum vreo 15 ani, cam pe vremea lui Demetriade, Taromul a facut bani din care tot trage. Mai vinde un slot in Heathrow, mai e binecuvantat de un pret al carburantului incredibil de ieftin, mai una, mai alta. Dar, vorba lui Kenny Jacobs, Chief Marketing Officer Ryanair, care a fost saptamanile trecute la Bucuresti: “Sa vedeti cand o ajunge titeiul la 70 de dolari barilul, sa vedeti cate companii aeriene vor da faliment”. Si, din pacate, Taromul poate fi una dintre ele.
In ultimele luni, am avut ghinionul sa am de-a face cu organele de stat (dar si cu companii de stat) cat in intreaga mea viata de pana acum (de decenii, incerc sa evit cat se poate sa am de-a face cu statul). Desi nu am experimentat Taromul din interior niciodata, sunt absolut convins ca sistemul e acelasi. Si este un sistem care nu are nimic de-a face cu viata reala din industria aeronautica. E complet incompatibil. Este un sistem bazat pe invartitul hartiilor de colo dincolo, gandit perfect pentru a nu lua nicio decizie.
Noul ministru al transporturilor (cat o mai fi) a declarat recent ca va face si va drege. Ca Taromul e iubirea vietii domniei sale, ca e “proiectul de suflet” si ca va cumpara 30 de avioane pentru Tarom. Dar mai intai trebuie sa se faca Fondul Suveran de Investitii al Romaniei, care, conform programului de guvernare PSD, va fi constituit din dividendele de la companiile de stat profitabile, din artificii contabile (reevaluarea activelor) si din vanzari de active de la firmele de stat. Si avioanele ar trebui cumparate de acest fond. Dar, cum guvernul a hotarat zilele acestea sa ia 90% din dividendele firmelor partial sau in intregime de stat pentru a beteji un buget care e halucinant inca de dinainte de a intra in vigoare, nu prea vad ca acest fond sa apara prea curand. Si, pana apare, se cam duce si Taromul. Si, in ultima instanta, chiar daca se vor cumpara aceste 30 de avioane-fantoma, sistemul tot va ucide compania.
Pentru ca Tarom are o singura solutie de supravietuire – PRIVATIZAREA.
PS: Pentru cei care au vreun dubiu, Taromul nu este in pericol iminent de a da faliment. Spre deosebire de Malev, Sky Europe, Spanair si alte companii aeriene care au disparut de pe cerul Europei in ultimii cativa ani, Tarom chiar detine actualele aeronave, nu le are in leasing. Si atunci cand ajunge la fundul fundului sacului, Tarom mai poate vinde din casa – aeronave (chiar daca va zbura in continuare cu ele, exista peste tot in lume sistemul lease-back), sloturi in aeroporturi foarte vanate (gen Heathrow ori Charles de Gaulle), partea de tehnic (care si aia ar trebui despartita, oricum). Deci Taromul nu poate muri maine, intr-o saptamana sau intr-o luna. Dar poate disparea in decursul urmatorilor ani… nu foarte multi, din pacate.
PS2: Daca ma intrebati ce cred ca ar trebui sa faca Taromul, am scris mai de mult un articol aici. Doar ca, intre timp, m-am lamurit ca singura solutie e privatizarea.
Foarte bun articolul tau si, din pacate, foarte trist in ceea ce priveste o companie intr-adevar buna (nu e vorba de simplu patriotism). Am fost foarte multumit de fiecare data cand am zburat cu ei, pilotii mereu la inaltime (si la figurat, nu doar la propriu). Pacat…
PS: As avea o sugestie care tine de newsletter – poate ar fi o idee mai buna ca acesta sa contina doar o parte din articol. In prezent, il pot citit in intregime fara sa mai ajung pe site-ul tau ceea ce e pacat.
Multumesc de sugestie. In urmatoarea perioada, o sa fac niste schimbari de layout la blog si ma ocup si de asta, e o idee buna
Multumesc.
Dupa cum ti-am mai zis, TAROM e e prea buna vaca de muls pentru a disparea! Mai sunt multe de praduit acolo, cum spuneai si tu, avioane, sloturi,etc. Agonia e cea mai buna si profitabila solutie!
Stii bancul ala cu Nastratin Hogea si magarul ? Nastratin Hogea se intalneste cu un cunoscut si ii spune ca e foarte trist. „De ce ?” il intreaba cunoscutul. „Pai, uite, aveam un magar, dar manca mult prea mult. Asa ca am inceput sa ii dau din ce in ce mai putin de mancare si era OK. De la o vreme, l-am invatat sa nu mai manance deloc si taman acum cand era asa de bine, magarul a murit”. Cam asta e si cu Taromul. Probabil ca a ajuns la nivelul in care a invatat sa nu manance deloc, deci nu prea mai au mult de jumulit.
Ce poate sa faca TAROM? Sa puna la conducere oameni cu pumnul de fier, apolitici si sa fie vointa colectiva de a scapa de faliment.
Asta inseamna sa dea afara din personal, din acele sectoare supradimensionate, sa optimizeze operatiunile, sa reduca foarte mult pierderile pe unele birouri teritoriale si internationale inutile. In afata de biroul de la Istanbul, care s-a miscat in situatii de criza, altele par inexistente. Sa scape de salariile uriase pentru nimic. Si lista poate continua…Dar evident, sindicatele nu vor accepta nici 1% dintre cele enumerate. Pentru ca, nu-i asa, ei apara interesele angajatilor, nu interesele companiei.
Nu e vorba doar de pumni de fier, e vorba de tot procesul de lucru care e „ca la stat” cu reminiscente din perioada comunista.
Dar ce mare companie e Tarom?Are citeva avioane,doar nu e vreun gigant,disparitia lui oricum va trece neobservata.Au dispart ele PanAm,TWA sau NorthWest,giganti cu sute de avioane transatlantice si ne dam de ceasul mortii ca s-ar putea sa dispara Tarom.Si ce daca au avioane?Asta e conceptia tipic romaneasca-de a fi proprietar,cu orice pret,in loc de a fi flexibil si,in loc sa platesti rate la un bun ce se devalorizeaza groaznic sau care devine depasit in citiva ani-sa investesti si sa „circuli” banii in leasing-uri operationale flexibile,cu material modern si management inspirat.Boala tipic romaneasca-maninca coji de piine si bea apa,dar are apartament in rate sau masina noua,dar nu are bani de intretinere sau benzina si nu iese din casa ca n-are bani in buzunar.Cite companii de stat au leasing-uri in derulare?Astia preferea,intotdeauna,sa cumpere,orice,chiar daca acel „ceva” e necesar numai pentru citeva zile.Pentru 10-12 avioane pe care le au,nu merita sa se chinuie atit sa supravietuiasca.Nimeni nu-i va simti lipsa.Daca am zburat vreodata cu Tarom?Pai,zburam pe vremea cind aveau zboruri directe de USA,ce mai vremuri….mincare buna,confort,ieftin,ba chiar se fuma in avion-s-a ales praful….Daca o sa-i cumpere vreodata cineva,nu-i cumpara pentru avioane,ci pentru hub
Normal ca nu il cumpara pentru avioane, ci pentru brand si hub. Dar continui sa cred ca Romania are nevoie de o piata a companiile aeriene cat mai competitiva – avem nevoie si de Tarom, si de Blue, si de Wizz, si de Ryan, si de Air France, si de Qatar, si de Lufthansa si de restul. Si avem nevoie de inca mai multi.
Foarte bun articol cu info din interior, destul de precise cu o mica adaugare. Taromul va disparea in primul rind din cauza deprofesionalizarii angajatiilor, mai ales cei cu licenta, dar si cei care stiu cu ce se maninca aviatia din rindul finante, marketing, vinzari…
Din pacate problemele politice ( personale) primeaza in România NOSTRA si DNA ul vineaza politicieni(probleme personale ( power)) in loc sa raspunda la sesizările pe tema Taromului.
Da si de asta. Practic, intr-o lume efervescenta cum e cea a aviatiei, Taromul este incremenit. Au intrat in Sky Team. Perfect ! Au folosit acest lucru la ceva ? Se afla intr-o zona geografica foarte buna dpdv al conectarii estului cu vestul. Au folosit acest lucru ? Combustibilul este extrem de ieftin in ultimii ani. Le-a ajutat ?
Si mai e un caz. JAT transformat in Air Serbia. JAT-ul era jale, Taromul de azi e parfum fata de cum era JAT acum 2 – 3 ani. A intrat in maini private si maini pricepute si are si profit, are si servicii, e pe calea cea buna.
Sorin Rusi, vorbesti prapastii ca de obicei. Daca nu erau sindicatele sa o salveze din ghearele lungi ale reprezentantilor statali din peroada 2012-2014, compania asta nu mai exista acum. Managementul catastrofal de dupa Christian Heinzmann, cel reprezentat de mult prea multii directori generali temporari si pafaristi dar si de actualul asa-zis director de marketing au pus capac companiei.
Webby, lasa sa vorbesc eu prostii si mai discutam. TAROM are acceasi problema pe care o are si Alitalia. Se opune disponibilizarii de personal pe sectoarele supradimensionate. Si sugruma sectoarele subdimensionate.
Plus, evident, cele mentionate de tine si noi toti. Management dezastros voit sau nu, marketing slab sau lipsa si lipsa de viziune pentru modernizare.
Da, Tarom anuleaza zboruri intr-o veselie. In decembrie am patit-o personal, alti colegi de la serviciu asemenea. Zboruri anulate fara sa te anunte nimeni, noroc ca am descoperit personal, dintr-o eroare.