Jeepney in Manila

Trebuie s-o spun din capul locului. Manila nu este Bangkok, Hong Kong, nici macar Hanoi. Manila a fost insa una dintre cele mai frumoase metropole ale Asiei in perioada ocupatiei spaniole, dar Al Doilea Razboi Mondial a facut-o praf si pulbere. Mai intai, Manila, fiind atunci capitala unei colonii a SUA, a fost atacata aproape simultan de aviatia japoneza, ca si Pearl Harbour. Si pana ca trupele expeditionare ale Imperiului Soarelui Rasare sa vina in numar suficient pentru a lansa un atac de cucerire, aviatia japoneza a bombardat cu zel capitala Filipinelor. In prima faza, americanii au fost infranti si alungati. A fost celebrul moment cu general MacArthur proclamand cu emfaza „Ma voi intoarce!” si s-a tinut de cuvant. S-a intors in 1945 si a bombardat Manila, de data asta ocupata de japonezi, zile si nopti, pana cand nu a mai ramas piatra peste piatra. Aproape totul a fost distrus, iar zeci de mii de locuitori si-au gasit sfarsitul.

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, zelul de reconstructie al filipinezilor nu s-a manifestat prin a reconstrui vechiul oras. Filipinezii nu au fost nemti care sa reconstruiasca, avand o rabdare uluitoare, bisericile, palatele, ulitele si, mai ales, berariile. Baietii s-au apucat de construit in viteza blocuri naspa, sosele late si cocioabe care stau sa cada… E drept, dupa cativa ani, niste lideri locali s-au gandit ca n-ar fi rau sa fie reconstruit si orasul vechi, si, incet, incet, au inceput reconstructiile.

Cum ziceam, Manila nu este cea mai buna introducere a Filipinelor, dar, vrei, nu vrei, este poarta de intrare. Iar tara este fabuloasa, este extraordinara si oamenii sunt de un optimism atroce. Ce poti sa spui cand te duci in cea de-a patra cea mai saraca tara a Asiei, tara care este lovita de cel putin 14 uragane devastatoare pe an, de cel putin un cutremur distrugator cam la vreo cinci ani si de eruptii vulcanice frecvente? Si acei oameni rad cu gura pana la urechi si canta pe strada. Te duci prin toata Asia, cam toate trupele care canta prin baruri si restaurante sunt filipineze. Muzica pare sa fie in sangele lor si, alaturi de muzica, s-a infiltrat rasul. Iar toata atmosfera asta de hahaiala te binedispune chiar daca ajungi intr-un oras mai putin inspirational, precum Manila. Dar hai s-o iau pe rand.

Manila are un oras vechi, vechiul oras construit de spanioli in perioada coloniala numit Intramuros. Ca orice oras colonial, este inconjurat de ziduri zdravene, perfect reconstruite, dar in locul vechilor santuri cu apa, astazi sunt terenuri serene de golf. Am intrat pe una dintre porti si, dupa ce am reusit cu greu sa driblez mult prea insistentii soferi de ciclo-ricse, m-am afundat pe ulitele vechii cetati. Este partial reconstruita, dar desi de la razboi au trecut peste 70 de ani, mai sunt multe carii… inca sunt spatii virane unde, probabil, inainte or fi fost vile, biserici, mici palate.

O parte din vechiul oras este dedicata turismului, dar o buna parte din el este locuita. Si nu este locuita de cei mai influenti rezidenti cu putinta, ci de unii dintre saraci. Aici, poti vedea acele scene desprinse din filmele indiene ale anilor ’50 – barbieri care te tund pe strada, oameni care gatesc pe strada, in fata magazinului in care iti vinde pliculete cu 20 ml de sampon. Pe vremuri, zona era relativ periculoasa si localnicii nu erau timizi in a trece strada si sa mai jefuiasca si in zona turistica, dar, de cativa ani, s-au luat masuri drastice si, in plus, autoritatile platesc localnici sa faca politie – chiar l-am vazut pe un nene cu un pulan in mana, avand grija sa fie ordine si disciplina pe cateva strazi.

Aici, in orasul vechi, dar si la portile lui, dai de cultul lui Jose Rizal, eroul filipinez. Omul a fost un personaj extrem de complex – doctor, poet, scriitor, filozof, antreprenor, a castigat pana si premiul cel mare la Loterie, a fost unul dintre luptatorii pentru libertatea Filipinelor. A fost capturat de autoritatile spaniole, judecat sumar si executat langa zidurile centrului vechi. A fost acuzat ca se afla in legatura cu insurgenti care luptau pentru independenta, dar, de fapt, Rizal nu li s-a alaturat, dimpotriva, li s-a opus. Rizal era un idealist care visa la libertatea Filipinelor prin vorba si nu prin glont. A murit de glont si, prin moartea sa, a electrizat o natiune. Dr. Rizal a fost mai revolutionar dupa moarte decat in viata… la cativa ani dupa executia sa, Statele Unite invingeau Spania si lichida vestigiile imperiului ei colonial prin transformarea Filipinelor, Cubei si Puerto Rico-ului in protectorat al Statelor Unite. Iar cultul lui Rizal a fost promovat de catre Statele Unite, care preferau un erou mort unor eroi vii care luptasera cu arma in mana impotriva spaniolilor si care incepusera sa isi pregateasca si rezistenta antiamericana.

Poti gasi urmele lui Rizal atat in cetate, locul unde a fost detinut fiind transformat intr-un muzeu pe alocuri impresionant, iar locul unde a fost executat, extramuros a fost transformat intr-un memorial – statui ce il infatiseaza pe Rizal cazand secerat de un pluton de executie, sub privirile aprobatoare ale arhiepiscopului Manilei.

Dincolo de ziduri, Manila insa se doreste moderna. De-a lungul coastei, exista o autostrada urbana flancata de blocuri inalte, hoteluri, cladiri rezidentiale si birouri, dar la picioarele lor colcaie oamenii fara un adapost clar, un trafic haotic si destula murdarie. Dar si asa, manilezii continua sa rada si sa cante pe strazi… chiar daca coboara dintr-un Mercedes chic sau nu au un peso in buzunar.

Exista doua institutii fundamentale in viata filipinezilor – una este biserica, mostenirea spaniola concretizandu-se in faptul ca filipinezii sunt profund catolici (daca ati vazut vreodata oameni crucificati in Vinerea Mare, aceia sunt filipinezii, in ceremonii similare cu Ashura shiita), iar cealalta este mallul. Bogat sau sarac, e musai sa mergi si sa fii vazut la mall, iar capitala este plina-ochi de malluri. Mall of Asia, construit pe malul marii, este unul dintre cele mai intinse din lume, iar Robinson, aflat undeva in centru, este, probabil, unul dintre cele mai populare.

Daca insa doresti sa simti viata reala, inima acestei capitale dinamice, dar haotice, ia trenul supraetajat si du-te in cartiere precum Pasay. Vei trece prin cartiere sordide, ziduri innegrite si blocuri construite dupa niste reguli care par sa fie in contradictie nu neaparat cu regulile de bun-simt ale sistematizarii urbane, dar si cu legile gravitatiei. Si acolo vei simti adevarata Manila.

Din nou, Manila nu trebuie luata ca pe o destinatie, ci ca pe o poarta de intrare. Merita sa stai vreo zi, poate doua, sa iti faci o parere, dar, mai departe, te asteapta o tara incredibila – ostroavele spectaculoase din El Nido, terasele de orez din Luzon, plaja de aur de la Boracay, 9.000 km de plaja cu nisip fin, tarsienii din Bohol si, mai ales, cei mai veseli oameni de pe Planeta. Filipine e mai putin organizata, e mai flower power decat Thailanda, dar spiritul asta boem reprezinta sarmul Filipinelor.

Cand sa mergi in Filipine

Cum am zis, mai mult de o duzina de uragane matura insulele intr-un an. Perioada „secetoasa” se desfasoara in general din ianuarie pana in matie, dar nici atunci nu poti fi sigur ca esti scutit de un uraganel. Cand am fost de ultimul An Nou, tocmai trecuse un uragan de Craciun si, de obicei, vremea este foarte buna dupa ce trece urgia. A fost noroc, am avut aproape doua saptamani de soare. Temperatura este relativ constanta, in jur de 30 de grade Celsius.

Cum ajungi in Filipine

Spre deosebire de Bangkok sau Singapore, unde zboara cam toate companiile aeriene cat de cat importante ale Europei, spre Manila nu ai prea multe optiuni. Una dintre ele este KLM, care zboara, de fapt, pe ruta Amsterdam – Taipei – Manila. Am zburat cu ei doar pana la Taipei, dar zborul a fost super ok, mancarea, buna si, mai ales, am dormit-tun cu capul sprijinit pe geam :).

Cum calatoresti prin Filipine, mai departe de Manila

Filipinele sunt un arhipelag format din mii de insule. Poti sa ajungi cu ferry-ul cam peste tot, dar in general acestea sunt vechi si arhiaglomerate, asa ca accidentele sunt frecvente. Exista insa trei companii mari, doua low-cost Cebu Pacific si Air Asia Philippines, iar a treia, compania nationala Philippines Airlines, are de foarte multe ori preturi low-cost pe zboruri interne. Nu miza insa pe punctualitatea lor. Din cele trei curse pe care le-am luat in Filipine (toate, cu Cebu), niciuna nu a venit la timp, iar la toate trei ora oficiala de decolare a fost schimbata cu vreo doua zile inainte de zborul efectiv. Dar nici atunci nu au venit la timp, zborurile avand intarzieri intre 1 si 5 ore. In caz ca exista mai multe zboruri ale aceleiasi companii pe aceeasi ruta, puteti sa luati un zbor mai devreme, in caz ca sunt locuri. Doar duceti-va la biroul de check-in si cereti-le sa va treaca pe alta cursa. O vor face fara probleme si fara niciun peso in plus.

Bani

Moneda nationala este peso si e folosita peste tot, nu prea poti plati cu dolari. Gasesti case de schimb valutar, dar deschise la ore variabile, asa ca mai bine scoti din perete. Atentie, desi logourile Visa Electron si Maestro apar peste tot, exista banci de la care nu se pot scoate bani. Eu am avut cateva ratari pana m-am stabilit la Philtrust Bank, de unde am scos bani fara probleme.

Imagini Manila

Faimoasele jeepney – autobuzele de transport in comun din Manila

Trafic ? Pai cam asa e sambata de dimineata prin Pasay

Unica salvare – Light Rail Transit System

Lapu Lapu, invingatorul lui Magellan

Urmele colonistilor spanioli prin Intramuros

Nu poti sa negi ca florile din Manila nu sunt frumoase

Intrarea in Intramuros

Hai, bre, ca iti arat eu Intramuros

Dar mai bine il vezi pe jos

Sau poate cu trasura

Nunta in Intramuros

Cotloanele astea care imi reamintesc America Latina !

Doar in Manila – biciclete de bambus !

Intramuros popular … totul se intampla in strada

Inclusiv taierea parului de catre un stylist local

Siguranta este bine pastrata de nenea cu batul

Catedrala din Manila, restaurata dupa razboi

Selfie-ul sacru

Vanzatorul de palarii

Intrarea in fortul Santiago unde a fost detinut Jose Rizal

Si unde se afla muzeul dedicat memoriei lui

O reconstituire a salii de judecata

Poza executiei

Prin cartierul asta nu este chiar o idee buna sa te plimbi

Locul de executie al lui Jose Rizal

Manila nu inseamna doar istoria din Intramuros, ci o zona moderna

Cu blocuri care se inalta spre cer

Manila – orasul mallurilor

si a brazilor de Craciun albastrii

Apusurile de soare sunt intotdeauna spectaculoase in Manila

Fata cu motocicleta

Orasul care nu doarme niciodata