Al doilea obiectiv turistic de prim ordin din apropierea orasului Puerto Princesa este Honda Bay, un golf in largul caruia se afla mai multe insule. Toate site-urile pe care le-am citit inainte de a ajunge in Palawan imi spuneau ca Honda Bay nu se compara cu ce poti vedea in El Nido, dar ca daca nu ajungi sau nu ajunsesesi inca in El Nido, era o modalitate excelenta de a petrece o zi. Era 31 decembrie, seara urma sa iesim prin oras pentru Anul Nou, asa ca m-am decis sa mergem in Honda Bay. Nu am regretat o secunda. A fost o zi minunata, plina de soare si cu insule chiar faine. A fost o incheiere minunata de an. Dar hai sa va zic ce si cum.
Am intrebat la receptia pensiunii unde stateam despre ofertele de tururi si, evident, am ales, alaturi de Sabang / Underground River, Honda Bay Island Hopping. Pretul a fost de 1300 peso filipinezi (21 euro), in banii astia intrand transportul la si de la debarcader, barca, intrarea pe insule (parca se dadeau cativa peso pe o insula, dar era inclus. Mai exista o insula privata prin zona, pentru care trebuie sa platesti 800 peso daca vrei sa te opresti acolo), masa de pranz (evident, peste, creveti si alte lucruri d-ale marii) si, tot evident, soare si mare.
Ca la tururile acestea de o zi care sunt repetate zi de zi de ani si ani buni, totul a mers foarte simplu. A venit dubita, ne-a luat, ne-am salutat cu restul din masina si, dupa mai putin de o ora, am ajuns la debarcader. Pe drum insa am coborat la un soi de magazin care inchiria tot soiul de echipamente de snorkeling si plaja, apa, paine pentru pesti si alte lucruri folositoare la casa omului, iar in zona debarcaderului, erau evident alte magazine cu fix aceleasi oferte. Nu stiu daca mai ieftine sau nu, dar tipul ala de bazar turistic asiatic. Daca, cu o zi in urma, la Sabang a trebuit sa asteptam vreo trei ore pana sa avem barca sa o luam spre pestera, aici, n-am stat mai mult de 15 – 20 de minute pana s-au terminat formalitatile de imbarcare (inclusiv sa ne trecem numele complete si nationalitatea intr-un ceaslov). Aici, chiar ar fi fost naspa sa stam, pentru ca nu era, practic, nimic de facut – la Sabang, erau o plaja minunata, tot soiul de standuri cu sucuri si dulcegarii, hoteluri faine… Ne-am urcat mai multi intr-o barca si… la drum!
Dupa cam o jumatate de ora, ne-am oprit in prima insula dintre cele trei – Luli Island. Numele „Luli” este, de fapt, o prescurtare. Numele „oficial” este Lulobog – Lilitaw, dar cine sa retina un astfel de nume? In filipineza, inseamna „Sink & Rise” – „Se scufunda si reapare”, pentru ca este o insula care in timpul fluxului ajunge aproape integral sub apa, iar apoi reapare. Noi am ajuns, evident, in perioada Lulobog, cand insula era in mare parte deasupra marii. Ganditi-va la un petec de nisip alb stralucitor si fin in mijlocul unei mari de smarald. Cam asta e Luli Island. In plus, exista cateva cladiri din lemn, construite pe niste grinzi inalte, unde poti manca si, mai ales, bea – era un barulet chiar fain, cu tot soiul de licori colorate si datatoare de buna dispozitie. Undeva, mai departe, o padurice de mangrove, iar ceva mai aproape, un „tarc” unde inotau o groaza de chinezi, parca si japonezi. Pentru cei doritori de un pic de adrenalina, puteau sari in apa de pe o trambulina, iar chinezii care se respectau faceau asta in timp ce isi faceau un selfie… Altii (mai degraba, altele) aveau adevarate sedinte foto pe malul marii.
Asta cu „Rise & sink” se intampla destul de repede. Nu stiu daca am stat mai mult de o ora pe Luli Island, ca deodata, ca prin minune, am vazut ca apa incepea sa creasca. Mangrovele erau deja in apa, iar o buna parte din insula era acum la vreo 10 – 20 cm sub nivelul marii, care crestea vazand cu ochii. Acum, nu stiu cat de mult creste apa (cand e taifun si sunt valuri mari, probabil ca nu e prea fain sa fii pe aici), dar, incet, incet, simteam ca vom naufragia cu insula cu tot. Asa ca am primit ordinul de imbarcare si am luat-o spre insula urmatoare – Starfish Island – evident, numele vine de la faptul ca e cam plin de stele de mare prin zona.
Asta a fost insula pe care am adastat cel mai mult si cred ca mi-a placut cel mai mult. Pentru ca era extrem de linistita, a fost doar barca noastra (cred ca a mai venit una), iar insula era lunga, avea forma unei semilune sau a unui bumerang, cum vreti voi sa-i ziceti. Pe dreapta, mangrove, pe stanga, marea, un nisip absolut superb, liniste si soare. Pe undeva pe insula, se afla si un soi de turn pe post de observator de unde sa faci poze – inutil sa va zic ca am fost primul care s-a catarat – si un mic stabiliment unde am mancat peste la gratar si tot soiul de alte lighioane marine. Sincer, as fi stat aici, poate, pana la venirea serii, dar in programul artistic mai aveam o insula de vazut.
Asa ca am plecat la drum, cel mai lung din tot programul, cred ca am facut o ora pana in celalalt colt al Honda Bay, pana la insula Cowrie (numele vine de la un soi de melc marin de prin zona), care era evident cea mai „dezvoltata” – ne-au intampinat cu un mare semn a la Hollywood cu Cowrie (doar ca nu era pe vreun munte, ci pe plaja), cu tot soiul de standuri cu magazine si restaurante, locuri de unde sa inchiriezi caiace si echipament de snorkeling si chiar si un mic santier in capatul insulei. De asemenea, mult prea multa lume, dar, in fine, interesant de vazut si comparat… Dar de ce as fi ramas pe Starfish Island?… Evident, si aici am sarit un pic in apa marii, gandindu-ma ca totusi este 31 decembrie… :).
Si cu asta s-a terminat prima zi de „island hopping” in Filipine. Ca unul care nu poate sa zaca la plaja sau intr-un loc prea mult, ofertele acestea de „island hopping” sunt exact pe gustul meu. Am ceva timp sa ma arunc in mare, vad mai multe locuri, oportunitati de a vedea locuri faine, plimbare pe mare… Ce poate fi mai frumos?
Urma sa iesim in oras de Anul Nou si, apoi, a doua zi dimineata, sa o luam spre El Nido, paradisul Palawanului… Dar despre asta, in episoadele urmatoare…
Imagini Honda Bay
Pensiunea mea din Puerto Princesa. Gata de plecare in tur
Iti lipseste ceva pentru zi ? Gasesti aici !
Inclusiv paine pentru pesti !
De aici ne vom imbarca pentru insulele din Honda Bay
Gata, o luam la drum !
Barca este plina, soarele e sus pe cer, e cald si bine 🙂
Prima oprire – Luli Island
Gata, suntem deja pe insula aceasta care ba rasare din apa, ba este inghitita de mare
Am mai vazut castele de nisip si in Boracay 🙂
Tarcul de balaceala
Nu poti sa sari in apa fara sa-ti faci un selfie
Un bar bine pus la punct
O alta insula
Mmmm… ce imi plac mie crevetii astia
Insula incepe sa fie „inundata”
La revedere, insula frumoasa !
Al doilea stop – Starfish Island
Aici vom manca de pranz 🙂
Nu mai ai nevoie de cadru de poze 🙂
O semiluna de nisip intre mangrove si mare
Si o vedere de sus, din pavilion
A venit si cina 🙂
Si alte vietati marine
Drumul cel mai lung, spre cea de-a treia insula
Insula Cowrie
Mai mare, mai populata, mai amenajata
Nisipul, tot fin si fain
Cine vrea sa caiaceasca ?
Un soi de zorele filipineze
Plecarea de pe Cowrie
La revedere, Honda Bay, a fost o zi minunata, ultima zi din an
Sosirea pe insula cea mare, pe Palawan