Sa vezi un continent nu e un lucru usor. Ganditi-va doar la Europa si realizati ca probabil v-ar trebui un an sau chiar mai bine sa vedeti cum se cuvine batranul continent. Poate ca Europa, datorita civilizatiei sale indelungate, datorita culturilor, religiilor si limbilor multiple pe o suprafata relativ restransa, este un caz special. Sunt de acord, alaturi de Asia, este, probabil, „cel mai dens” continent in ceea ce priveste locurile pe care chiar trebuie sa le vizitezi si sa le intelegi. Dar in articolul de astazi m-am gandit sa scriu despre America de Sud. Este si el un continent, dar parca nu ti-ar trebui la fel de mult timp sa il vizitezi. Este, de asemenea, mai simplu – trebuie sa vorbesti doar spaniola si portugheza si te descurci peste tot (franturile anglofone, francofone si olandofone din nord sunt cu adevarat limitate), exista ceva mai putine orase care sunt obligatoriu de vazut si o mai mare parte din timp trebuie sa il dedici unor zone naturale mai putin usor de strabatut, si ma gandesc la Amazon si zona antarctica a Argentinei si a statului Chile. Acum cativa ani, am realizat ca nu prea fusesem in America de Sud. De altfel, nu fusesem decat in 2001, in Peru, si cateva zile in Venezuela. Aveam foarte multe lucruri de vazut si de experimentat, asa ca in ultimii cinci ani am fost acolo de patru ori – o data, prin zona sudica (Tara de Foc si Patagonia), combinat cu Buenos Aires si Montevideo, o data, pe coasta vestica de la Santiago de Chile pana la Cartagena de Indios la Marea Caraibelor in Columbia, o data, revazand Peru, dar si un pic de Bolivia (fabulosul Salar de Uyuni il vazusem in tura de la Santiago la Cartagena) si, in fine, un infotrip de aproape o saptamana in Brazilia, unde, evident, nu am putut sa nu vad Rio (din pacate, am ratat Iguazu). Dar sunt constient ca marea majoritate dintre voi nu aveti luni sau chiar ani la dispozitie pentru a vizita un continent. Stiu cativa romani care fac treaba asta, dar sunt exceptii, cum, de altfel, si americani, australieni, germani sau filipinezi care viziteaza lumea timp de ani intregi sunt cazuri relativ rare. Asa ca ii inteleg pe cei care vor sa cuprinda intr-o excursie de doua sau trei saptamani cat se poate de mult. Si fiind vorba de o zona indepartata, persista gandul (firesc, de altfel): cand voi mai ajunge eu in America de Sud? Pentru cei care isi doresc sa vada concentrate atractiile cele mai mari ale Americii de Sud, cei de la Paralela 45 a scos un circuit intitulat Comorile Americii de Sud care fix asta face – aduna laolalta unele dintre cele mai faine locuri ale Americii de Sud. Si care ar fi acestea?

Sunt multe tari faine, dar, sincer, cred ca Peru mi-a ramas cel mai mult la suflet. Poate, pentru ca este prima tara din America Latina pe care am vizitat-o. Poate, si pentru ca formele si culorile Altiplano-ului sunt unice. Poate, si pentru ca aici descoperi urmele unei civilizatii istorice fenomenale, una dintre cele mai bogate, din punct de vedere arhitectonic, din lume.

Evident, trebuie sa aterizati la Lima, pentru ca aici se afla aeroportul intercontinental pe care aterizeaza companii din toata lumea (nu sunt convins daca si din Australia, dar, in mod cert, din Europa, America de Nord si Asia). Dar partea extraordinara va va astepta sus, in Anzi, pe urmele incasilor.

Cuzco a fost capitala Imperiului Inca, dar astazi este unul dintre cele mai frumoase orase coloniale ale Americilor. Conchistadorii si-au impus arhitectura spaniola peste structurile incase, formand o simbioza fascinanta. Daca te plimbi prin centrul orasului Cuzco, vei descoperi fundatii de piatra masiva legate fara mortar (incasii nu cunosteau mortarul, cladirile erau construite prin imbinarea perfecta a pietrelor de constructie, o tehnologie care s-a dovedit net superioara tehnologiei europene bazata pe mistrie, in cazul cutremurelor. Dar dincolo de acest mix, orasul este cu adevarat un deliciu. Centrul se afla undeva intr-o caldare inconjurata de dealuri, pe care se catara cladiri coloniale, colorate si vesele. Incearca sa intri in cat mai multe locuri – indiferent daca sunt muzee, case sau pensiuni, pentru ca aproape fiecare merita vazuta. Duceti-va in centrul orasului, in Plaza de Armas, pentru ca sigur ceva se va intampla acolo. Cele mai spectaculoase evenimente sunt insa sarbatorile religioase (de care biserica catolica nu duce lipsa), cand vei descoperi, de asemenea, niste ritualuri catolice cu substrat Inca. Pentru cei interesati de culturi si civilizatii, sunt o bucurie.

Daca ajungeti la Cuzco, evident, nu se poate sa nu mergeti si la Machu Picchu, care se afla pe lista celor 7 minuni ale lumii noi – si, cu adevarat, dupa ce am batut lumea in lung si in lat, trebuie sa spun ca este cu adevarat o minune. Orasul pierdut al incasilor si regasit acum un pic peste o suta de ani de un american este cu adevarat o minune a lumii. Plimbati-va pe terasele supraetajate, minunati-va de tehnologiile de constructie ale incasilor (aici, nu se mai afla cladiri coloniale construite pe fundatii precum in Cuzco), bucurati-va ca un copil de cadrul natural. Fortareata (sau ce Dumnezeu o fi fost) Machu Picchu este construita pe o culme inconjurata de munti abrupti de jur-imprejur. Daca stai in anumite unghiuri, ai senzatia ca este o naveta spatiala extraterestra inconjurata de munti, o combinatie de Star Wars si Avatar. Desi din poze ai senzatia ca este la o mare altitudine, nu e chiar asa … Machu Picchu este la 2.700 de metri, pe cand Cuzco e la 3.300 de metri. Machu Picchu este in mijlocul unei zone numite de botanisti drept „jungla inalta”, iar vegetatia este cu adevarat ca de jungla. Sa aveti noroc de vreme buna si va fi una dintre zilele speciale din viata.

Dupa Altiplano-ul peruvian, cei de la Paralela 45 au inclus Chile in program. Trebuie sa recunosc ca Santiago de Chile nu este unul dintre stelele metropolelor sud-americane, dar este un loc, de asemenea, extrem de interesant. Pentru ca Chile este de fapt altceva. De-a lungul secolelor de colonizare, Chile a fost de facto o „insula”, fiind izolata de restul continentului de culmile impenetrabile ale Anzilor si de desertul fara viata Atacama. Desigur, in ziua de azi, exista si sosele, si mijloace de transport care strabat aceste teritorii, pe vremuri aproape imposibil de strabatut, dar Chile, o sa se simta din capul locului, e altceva. Sunt numiti „nemtii Americii de Sud” pentru ca nu au nimic din haosul acela delicios al Americii Latine. Aici, metrourile merg la timp, totul este punctual, iar orasul, fara sa exceleze prin ceva iesit din comun (din pacate, centrul colonial a fost facut praf de constructii moderne sau aproape moderne, care s-au infiltrat pe langa casute seculare), este un loc unde poti sa respiri un aer european. Pentru a-mi intari ideea ca chilienii sunt nemtii Americii de Sud, am dormit in Santiago intr-un cartier cochet si linistit, unde toate numele de strazi erau de la orase din Germania!

In apropiere de Santiago, se afla insa Valparaiso, unul dintre cele mai boeme orase ale continentului si, de ce nu, ale lumii. Valparaiso a avut un boom economic prin secolul al XIX-lea, cand toate vasele comerciale care se indreptau spre California trebuiau sa inconjoare continentul pe la sud, iar Valparaiso era un punct obligatoriu de oprire, dupa ce treceau prin vremea impredictibila si, de multa ori, potrivnica a stramtorii Magellan. Asa ca pe dealurile care domina Oceanul Pacific au fost construite vile, unele adevarate mici palate foarte faine, altele, excentrice. De asemenea, pentru ca onor comerciantii sa nu oboseasca prea tare, fiecare deal a fost prevazut cu cate un funicular care, desi are 120 sau 140 de ani, inca functioneaza. Datorita deschiderii canalului Panama, traficul a fost deviat (astazi, Valparaiso deserveste doar zona Santiago de Chile, nu intreaga coasta pacifica a Americilor), iar orasul si-a pierdut din puterea economica, dar nu si din cea artistica. Multi oameni cu bani s-au mutat din Valparaiso, iar acele palate extravagante au inceput sa se ruineze. De cativa ani incoace, odata cu aparitia industriei turismului, Valparaiso cunoaste un fenomen de regenerare, dar sarmul sau incredibil rezida in acele ulite pietruite acum o suta de ani, in graffiti, in mixul de cladiri renovate si mai putin renovate. Totul, pe dealuri de unde te poti bucura de panorame de neuitat.

Dupa stopul „nemtesc” din Chile, veti zbura peste Anzi, la Buenos Aires, probabil, urbea cea mai sarmanta a intregului continent. Multi m-au intrebat care oras e mai fain – Buenos Aires sau Rio de Janeiro. Sunt extrem de diferite – Buenos Aires este un oras artistic, un oras intelectual, un oras cu clasa si stil, un oras in care aproape fiecare colt de strada este arta pura (exceptand, probabil, parcul tematic Tierra Santa, unde totul este un kitsch pur, dar si asta are sarmul lui). Este o combinatie de Italie si Spanie cu o atingere latino-americana. Are eleganta dansului emblematic – tango, are stil, are substanta si are, evident, monumente faine … dar sarmul orasului se simte plimbandu-te.

Dupa Buenos Aires, turul continua spre, probabil, cel mai spectaculos fenomen natural al intregului continent. E vorba de cascada Iguazu. Ce pot sa va spun este ca daca ma voi mai intoarce cel putin o data in America de Sud, va fi pentru a merge la Iguazu. Desi iubesc cascadele, din cele patru mari cascade ale Lumii nu am vazut decat una, Niagara, care detine ferm un coltisor in sufletul meu. Sunt convins ca si Iguazu va avea coltisorul lui, cand voi ajunge acolo. Candva …

Si, evident, un tur „The Best of America de Sud” nu se poate incheia fara perla coroanei – Rio de Janeiro, „orasul minunat”, un oras care foloseste atat de spectaculos cadrul natural de exceptie – pe malul Atlanticului, printre stanci spectaculoase. Daca Buenos are stil si eleganta, Rio are hedonism si relaxarea aceea un pic hipiota. Rio inseamna plajele stralucitoare ale Copacabanei, corpurile perfecte de voleibaliste si de fotbalisti de pe plaja, panoramele exceptionale de pe dealurile plesuve care rasar neasteptat dintr-o zona plina cu vegetatie. Rio are ritm, Rio pare un vulcan de energie … Ca sa continui comparatiile cu Buenos, este samba vs tango, este energie vs eleganta, este nebunie vs stil. Si ambele fete ale Americii de Sud trebuie descoperite.

Amanunte tur

Plecarea in tur are loc pe 2 martie 2018 si se desfasoara in decurs de 20 de zile. Pretul este de 3.885 de euro (inclusiv taxele aeroportuare). In zonele vizitate, nu ai nevoie de viza si nici de vaccinuri de boli tropicale. Gasesti toate amanuntele aici –-> tur America de Sud.

Imagini America de Sud

Piata centrala din Lima si cladirile sale coloniale

Lima – parapanta urbana

Lima este o destinatie buna pentru surf

Cuzco, fosta capitala a Imperiului Inca

Bisericile sale coloniale

Fiesta in Plaza de Armas din Cuzco

Cam asa se vede Macchu Picchu de sus

si de jos

Una din lamele rezidente

Centrul Santiago de Chile – cladiri vechi si cladiri noi unele peste altele

Palatul prezidential din Chile

Sahul nu are varsta …

Streets of Valparaiso

Si cateva din faimoasele lor graffitti

Palatul Rosada, sediul presedentiei argentiniene

Si foarte coloratul cartier Boca

Mercado in Buenos Aires … nu pot sa nu cumperi un tricou al nationalei

Simbolul netagaduit al Rio de Janeiro

Si ce se vede de sus, de langa Isus

Copacabana