Undeva la capatul Europei, batuta de vanturi si de malurile Oceanului care pentru un mileniu parea fara capat, se afla o insula verde, verde, verde, cu oameni haiosi carora le place sa bea si sa se distreze. Si desi este o insula mica, istoria sa zbuciumata a impartit-o in doua. Aceasta insula este Irlanda.

Daca ajungi astazi in Irlanda, nu o sa-ti vina sa crezi ca acum nici 100 si ceva de ani era una dintre cele mai prapadite regiuni ale Europei. Ocupatia britanica si neintrerupta rezistenta irlandeza au dus la unele dintre cele mai dure purificari etnice – foametea din secolul al XIX-lea a ucis milioane si a alungat milioane peste Ocean, in cautarea unei tari mai bune – dar tinand cont ca St. Patrick’s Day e una dintre cele mai importante sarbatori din New York, asta dovedeste ca desi irlandezii sunt la a zecea sau a unsprezecea generatie, ei continua sa fie irlandezi. Iar irlandezii au dat nu mai putin de 22 de presedinti ai SUA – de la JFK la cei doi Bush, Woodrow Wilson la Barack Obama, incluzandu-I si pe Carter, Nixon sau Reagan. Stramosii lui Trump nu provin insa din Irlanda, ci din Germania si Scotia (chiar mama lui este o imigranta, nu se stie cat de legala, din Scotia), asa ca irlandezii nu pot fi blamati.

Irlandezii au o istorie indelungata, de care sunt foarte mandri. Sunt urmasii celtilor, un popor care a dominat cam intreg continentul european, la un moment dat (niste triburi celtice au fost invinse chiar si de Burebista, care i-a alergat peste actualul teritoriu al Ungariei), dar, pana la urma, au pierdut lupta cu romanii, slavii si germanicii si au fost impinsi spre extremitatea vestica a Europei – urmasii lor fiind irlandezii, scotienii, galezii, bretonii (Franta) si galicienii (Spania)… evident, nici englezii sau francezii nu neaga ascendenta lor celtica. As putea sa stau foarte mult sa scriu despre fascinanta istorie a celtilor si a urmasilor lor irlandezi, dar acesta nu este un blog de istorie, ci unul de travel … in care, evident, derapez si spre subiecte ale celuilalt hobby al meu, de mic – istoria.

Independenta Irlandei dupa ani de ocupatie engleza a dus la impartirea insulei. Zona de sud, devenita Republica Irlanda (proclamata in 1916, recunoscuta in etape intre cele doua razboaie mondiale) si unde irlandezii reprezinta 82% din populatie) si zona nordica, numita si Ulster. Nationalitatea locuitorilor de aici e un pic complicata, dar, in general, se asuma ca protestantii sunt englezi, iar catolicii, irlandezi – in ultimul recensamant (din 2011), scorul era cam egal: 45% catolic si 48% protestanti. Prezenta atat a Irlandei, cat si a Marii Britanii in Uniunea Europeana si oprirea razboiului civil au dus la o anumita liniste si prosperitate. Nu stiu Brexitul ce va aduce…

Din momentul in care pasesti in Dublin, capitala Republicii Irlanda (ocupand cea mai mare parte a insulei, locuita in mare majoritate de irlandezi, nu stiu, te apuca, asa, o senzatie de veselie. Irlandezii sunt cunoscuti in Europa Occidentala ca petrecareti si nu prea sobri, iar asta iti este montat undeva prin creierul mic (sau mare), asa ca, desi inca nu ai gustat din licorile care i-au facut faimosi pe toate meridianele, te apuca un sentiment de buna-dispozitie. Iar daca ai bafta de soare, he, he, atunci chiar ca Dublinul te va cuceri :).

Urmele istoriei framantate a Irlandei nu sunt evidente din primul moment, dar daca intri in cele mai mari si mai vechi biserici ale Dublinului, ambele apartin Church of Ireland, versiunea locala a bisericii anglicane. Christ Church si biserica dedicate patronului-protector al Irlandei, St. Patrick, nu sunt catolice! Si, evident, din lipsa de credinciosi, au devenit mai degraba monumente istorice, decat biserici. Un alt loc din Dublin care reflecta istoria framantata a Irlandei este un monument straniu – un soi de prajina stralucitoare din aluminiu, numita oficial „Monumentul Luminii”, o prajina inalta de 120 de metri si dorita de autoritati sa fie un simbol arhitectonic al orasului, monument construit pe locul unde pana in anii ’80 se afla statuia amiralului englez Nelson, care a fost aruncata in aer, intr-o noapte, de cei din IRA – Armata Revolutionara Irlandeza.

Dar marea majoritate a turistilor se bucura mai degraba de alte „catedrale” ale Dublinului – fabrica istorica a Guiness si fabrica whiskey-ului Jameson, ambele, transformate in muzee multimedia cu un final inaltator – degustarea produselor. As sublinia experienta degustarii Guiness, care are loc in ceva turn, de unde ai panorama orasului :).

Iubitorii de povesti si de filme cu vrajitori e musai sa intre in biblioteca Trinity College, universitate fondata in 1592 (ca idee, este anul in care Mihai Viteazul a urcat pe tronul Tarii Romanesti), care seamana extrem de mult cu biblioteca Hogwarts School of Witchcraft and Wizardry, scoala la care a studiat… Harry Potter!

Cealalta capitala de pe insula cea verde, Belfast, capitala Irlandei de Nord sau a Ulsterului, mi-a dat sentimentul unui oras mai pompos, mai putin vesel si prietenos, dimpotriva, mai degraba scortos, oficial si cu un aer un pic dominant. In afara de a ma plimba prin centrul orasului, am facut un tur excelent al zonelor de conflict din razboiul purtat acum cateva decenii in compania unui fost combatant IRA, care acum face tururi… omul era o istorie vie si a fost unul dintre tururile care imi vor ramane in minte pentru totdeauna. Citeste mai mult aici.

Din pacate, eu am fost foarte in viteza in insula verde – practic, am fost intr-un city break in Dublin, dar mi-am propus ca o zi sa merg si la Belfast, taman pentru a descoperi urmele razboiului civil despre care am auzit atatea in copilarie. Si am avut parte, cum ziceam, de o experienta memorabila. Dar in mod cert, Irlanda este mai mult decat Dublin si Belfast, stiu, trebuie sa revin si sa explorez mai mult din insula cea verde, dar nu stiu cand.

In schimb, daca voi doriti sa vedeti mai multe, pot sa va recomand sa aruncati o privire pe oferta celor de la Paralela 45. Pe langa Dublin si Belfast, puteti descoperi locuri de neuitat atat din sud, cat si din nord. Daca ma intrebati pe mine, probabil prioritatea ar fi Giant’s Causeway, niste formatiuni stancoase stranii – zeci de mii de coloane de bazalt a caror legenda spune ca au fost create de un urias care voia sa treaca in Scotia sa se bata cu un alt urias… Ma rog, amandoi uriasii au contribuit la constructia acestor coloane, dar pana la urma nu au reusit sa se bata datorita intelepciunii sotiei uriasului irlandez…

Un alt loc de o frumusete iesita din comun si de care am auzit numai lucruri de la excelent in sus este Ring of Kerry – frumusetea acestei zone este data de panoramele marii, muntilor, dealurilor verzi si lacurilor. Si, evident, nu se va rata vizitarea orasului Kilkenny, un soi de Sighisoara a Irlandei, cel mai bine pastrat oras istoric al Irlandei, incoronat cu o citadela normanda si care a dat numele si unei beri celebre in Irlanda (dar nu la fel de celebra ca Guiness, in afara tarii). Kilkenny si Guiness nu sunt insa dusmani – Kilkenny este, de fapt, orasul de unde provine Arthur Guiness, tatal celebrului simbol al Irlandei, si este cel de-al doilea brand al producatorului – a fost fabricata pana in 2013 intr-o manastire din Kilkenny (berea a fost facuta aici de calugari de pe la 1300, iar productia comerciala a inceput in 1710).

Tururile Irlandei sunt efectuate de doua ori, anul acesta – se pleaca pe 26 iunie si pe 9 august. Se desfasoara timp de 8 zile, iar zborurile sunt directe intre Bucuresti si Dublin operate de Blue Air. Pretul pachetului este de 1.185 de euro si aici sunt incluse biletele de avion (ATENTIE – cu toate taxele), cazari in hoteluri de 3 si 4 stele, transportul de-a lungul si de-a latul Irlandei, vizitele la diversele atractii (inclusiv la fabrica Guiness din Dublin!).

Gasiti toate informatiile aici ––> Circuit Irlanda

Imagini Irlanda

Prin Dublin

Trinity College

Celebrul Temple Bar – inima zonei de baut si distrat din capitala irlandeza

Monumentale biserici multi-seculare ale Dublinului

Sa trecem si la Guiness experience 🙂

Graffitii din Belfast

Aducand aminte de „The Troubles”… dar viata continua …

Acolo unde Belfastul arata mult mai pasnic

Dar gasim graffitii amintind de razboi peste tot

Frumoasele cladiri ale Belfastului

Are si Belfast un Big Ben 🙂