De când am început să bat Europa în lung și în lat (și, ulterior, lumea), am fost tipul de turist entuziast, de acela care vrea să folosească la maximum timpul disponibil într-un anumit loc. Adică, să văd cât mai multe, să experimentez cât mai multe, să mă bucur de cât mai multe într-o anumită destinație. Mi-aduc aminte și acum de prima mea zi la Paris – cred că am mers non-stop 14 – 16 ore. Mă rog, aveam 19 ani, dar eram pur și simplu încântat de ceea ce vedeam, pur și simplu pluteam. Nu îmi era foame, nu îmi era sete, pur și simplu voiam să văd cât mai mult și să absorb cât mai mult din „Orașul Luminilor”. A fost momentul în care m-am îndrăgostit de Paris. Mi-aduc aminte de numeroase astfel de maratoane – prin Roma, Veneția, Barcelona, Bangkok și prin câte și mai câte orașe.
Multă lume mă întreabă – îți place la fel de mult când călătorești, ai văzut deja atâtea locuri minunate din lume, te mai bucură? Normal. Entuziasmul și dorința de a descoperi și de a călători sunt intacte. Nu contează că am văzut Machu Picchu, Petra, Veneția, Bali sau Palatul Potala, niciodată nu fac comparații. Pentru că locurile sunt incomparabile. Chiar și dacă revii în același loc – ai alte trăiri, alte sentimente, vezi lucrurile altfel, eventual, ai parte de condiții meteo diferite (care fac o imensă diferență). Da, sunt la fel de entuziast și fericit când descopăr locuri noi ca la 19 ani – când ajungeam în Brugge pentru prima oară și habar n-aveam ce e acolo – doar că e un oraș frumos. Și am rămas cu gura căscată.
Cum am spus, entuziasmul a rămas același, ca și dorința de „a ara” un oraș sau o regiune de dimineață până seara (eventual, și cu prelungiri). Iar când te duci într-un city break chiar, îți „rupi” picioarele. Pentru că orașul nu-l vezi din mașină, îl vezi și îl simți pe jos. Iar imensa majoritate a orașelor europene este relativ compactă – cam tot ce e de văzut e grupat într-un centru mai mult sau mai puțin vechi, eventual, cu alte câteva obiective turistice puțin mai departe. Dar ce te faci când această zonă de interes este, hai să-i zicem, generoasă – Roma, Barcelona, Paris, Londra sau Amsterdam – mergi, mergi, mergi, de nu te mai oprești.
Este evident că una dintre marile probleme este dată de durerile de picioare – mai ales de cele de gambe sau de cele de glezne. Săptămâna trecută, am fost în UK – și două zile m-am plimbat, așa, „la greu” – o zi am fost la castelul regal de la Windsor (dar am și mișunat prin imensul parc de lângă sau pe străzile din orașul „geamăn” Eton), iar o zi am bătut British Museum. Și atunci când petreci ore și ore în muzee, te resimți la picioare mai mult decât dacă mergi pe jos în ritm relativ uniform, prin oraș. Dar, întâmplător, am primit în testare o cremă de picioare Cedraflon.
Personal, nu am folosit vreodată creme de picioare pentru „dureri de picioare”, cum li se zice. Mă dureau picioarele, asta e, săream peste, iar când eram într-un oraș cu adevărat minunat, aproape că uitam de durerile de picioare. Dar tot aveam Cedraflonul la mine, așa că am zis hai să văd ce și cum. Începuseră să mă doară picioarele, nu zic nu. Mi-a plăcut că are un miros fresh – de mentă, și cum mie îmi place rău menta în toate produsele (de la ciocolată la șampon), mi-a plăcut mirosul, instantaneu. M-am dat un pic pe o gambă și imediat am simțit o răcoreală plăcută și reducerea durerii. A fost un pic de magie :). M-am dat și pe cealaltă gambă și am plecat mai departe. Și de câte ori simțeam picioarele mai grele sau „durere de picioare”, un pic de cremă și deodată era mai bine. Brusc.
Să vă zic un pic de Cedraflon. E un produs franțuzesc, făcut de compania Servier. E de ceva timp la noi pe piață (sorry, nu am auzit nici eu de el până acum, de aceea vă povestesc de el, poate că nici voi nu-l cunoașteți). Era disponibil doar în flacoane de 150 ml, dar au lansat recent și 75 ml, o să înceapă să apară în farmacii – adică, îl puteți lua la bordul avioanelor, dacă zburați doar cu bagaj de mână care trebuie să treacă prin controlul de securitate pentru bagajele de mână (după cum știți, nu puteți zbura cu produse lichide mai mari de 100 ml). Și, oricum, trebuie să puneți un pic, 75 ml e destul și pentru o vacanță „alergătoare” întreagă, nu doar pentru un city break. Ajunge pentru multe city break-uri. Are mentol (de unde și mirosul) și lămâie de Corsica (din câte am citit, are efect tonic) – nu știu exact cum interacționează ingredientele astea, contează mai puțin. Ce contează este că m-am simțit REVITALIZAT instantaneu.
Eu zic că merită o mică investiție înainte de o vacanță mai activă. Apropo, nu îl căutați în supermarketuri, se găsește doar prin farmacii (se poate comanda și on-line, vedeți mai jos în link).
Și dacă doriți mai multe informații și de unde se cumpără, aruncați o privire pe site-ul lor –-> Cedraflon.
Evident, au și o pagină de Facebook pe care o puteți urmări –> Facebook Cedraflon.
Și, evident, călătorii cât mai faine !
Ani mai tarziu… adica saptamana trecuta prin UK … am stat vreo jumatate de ora sa-i astept pe acesti gentlemeni
Am vizitat Castelul Regal de la Windsor
Capela palatului e ditamai catedrala !
Apoi am bagat kilometrii seriosi prin parcul de langa castel
Evident, nu puteam sa ratez oraselul Eton de peste Tamisa de Windsor, faimos pentru Colegiul sau
A doua zi, ore bune prin British Museum
Sala cu frizele de la Parthenon
Si cariatida singura si trista (surorile se afla acasa, in Grecia)
Frize asiriene
Marea galerie egipteana
){kind=logo}
){kind=icon}
){kind=icon}
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=logo}
)
)
)
)
)
)
)