Unul dintre subiectele în vogă printre călătorii care folosesc cursele companiilor aeriene este celebra „compensație” în caz de întârziere a zborurilor companiilor aeriene. A fost o decizie curajoasă, nepopulară printre companiile aeriene, dar una dintre miile de decizii luate de Uniunea Europeană în favoarea consumatorilor. În principiu, orice companie al cărei zbor are o întârziere la aterizare de mai mult de trei ore față de ora oficială trebuie să plătească o compensație în funcție de lungimea zborului și să ofere mâncare, băutură, eventual cazare și re-rutare. Din câte știu, este o măsură aproape unică la nivel global. Nu există o astfel de protejare a pasagerilor nicăieri în lume, din câte știu eu, există doar o schemă similară în Indonezia, dar mult mai restrictivă și mult mai puțin generoasă (primești 33 de dolari pentru întârzieri mai lungi de patru ore și 17 dolari pentru zboruri re-rutate, în plus banii nu îi primești cash sau în cont, ci în vouchere valabile doar pe compania respectivă. Mai mult, trebuie să te duci înapoi la aeroport la 24 de ore de la incident). Deci, practic, doar Uniunii Europene îi pasă de pasageri. În cazul SUA, se oferă cu larghețe praful de pe tobă.
Dar regulamentul acesta al UE se aplică doar în cazul zborurilor spre și dinspre UE și, evident, în interiorul UE. Ce se va întâmpla după 31 octombrie 2019, când, foarte probabil, Marea Britanie va ieși din Europa și, cel mai probabil, fără un acord? Simplu, Marea Britanie va avea același statut ca India, Burkina Faso sau Nauru. Ce înseamnă asta? Că va fi o diferență majoră între companiile aeriene europene și cele non-europene, cum vor deveni cele britanice.
În cazul zborurilor care pleacă din Europa (adică, să zicem un București – Londra) și ajung cu o întârziere mai mare de trei ore în Londra, orice companie europeană sau neeuropeană este obligată să plătească, la cerere, compensația.
În cazul zborurilor care pleacă din afara Europei (Londra – București) și au o întârziere mai mare de trei ore la aterizare în Europa (în cazul exemplului, București), vor fi obligate să plătească doar companiile europene.
În cazul zborurilor între România și Marea Britanie, există nu mai puțin de cinci companii aeriene care oferă zboruri directe (ținând cont că sunt 12 zboruri pe zi între București și Londra, numărul pasagerilor pe zboruri între România și UK cu conexiune este minuscul). Le vom lua pe fiecare la discutat.
TAROM – companie românească, deci europeană, în caz de întârziere, se plătește compensație pentru orice zbor întârziat.
British Airways, companie britanică, deci neeuropeană, va fi obligată să plătească doar în cazul zborurilor întârziate pe ruta București – Londra, nu și la retur.
Blue Air, companie românească, deci europeană, va fi obligată să plătească pentru orice zbor întârziat.
Ryanair, companie irlandeză, deci europeană, va fi obligată să plătească pentru orice zbor întârziat.
Wizz Air – este situația mai complicată. Există două companii Wizz Air – Wizz Air Hungary (companie ungurească, deci europeană) și Wizz Air UK (companie britanică, deci neeuropeană începând cu noiembrie). Dacă zborul este operat de Wizz Air Hungary, atunci, compania trebuie să plătească, în caz de întârziere, compensația, indiferent dacă zborul a început din Europa sau din Marea Britanie. Dacă zborul este operat de Wizz Air UK, atunci compania este obligată să plătească doar în cazul zborurilor care au decolat din Europa (București, Cluj-Napoca, Satu Mare, Sibiu etc.) spre Marea Britanie, nu și în cazul zborurilor retur din Marea Britanie.
De unde știi că zbori cu Wizz Air Hungary sau Wizz Air UK ? Trebuie să te uiți pe bilet și să verifici numărul de înmatriculare de pe avion. Dacă numărul de înmatriculare al avionului începe cu literele „HA”, este înmatriculat în Ungaria, deci e avion european. Dacă numărul de înmatriculare începe cu litera „G”, este avion din afara Europei, este britanic. Dar în mod normal trebuie să scrie pe bilet. Până în acest moment, cam toate (dacă nu chiar toate) zborurile dintre România și UK sunt operate de avioane înmatriculate în Europa, dar, cine știe, după 31 octombrie, se poate schimba. Mai ales că baza operațională a Wizz Air de pe aeroportul Luton crește agresiv.
Ce se va întâmpla în restul Europei? Brexitul oferă o ocazie companiilor aeriene să redeschidă dosarul compensațiilor. Motive ar fi destule și e posibil că regulamentul să fie schimbat.
Schimbările vor apărea cel mai probabil în cazul excepțiilor. În acest moment, se exclud de la plata compensațiilor zborurile a căror întârziere a fost cauzată de forță majoră, fiind în afara posibilității de control a companiei aeriene (condiții meteorologice nefavorabile, atacuri teroriste, greve etc., etc). Este o întreagă discuție cu privire la greve – Curtea Europeană de Justiție a inclus pe lista excepțiilor așa-numitele „wild cat strikes” – acele greve spontane ale angajaților, neanunțate. Dar Curțile Supreme din Germania, Spania și Italia au inclus și grevele anunțate în lista excepțiilor. Probabil, deciziile lor se vor reaplica pentru întreaga Europă.
Dar companiile aeriene se plâng că o bună parte a întârzierilor sunt datorate infrastructurii aeroportuare proaste la nivel european. Numeroase zboruri au întârziere din cauza faptului că se învârt în neștire pe deasupra Londrei, Milano-ului sau Frankfurtului, dar este și cazul unor aeroporturi mai mici, dacă sunt prea multe zboruri la aceeași oră (chiar și Bucureștiul suferă de un nivel, e drept, scăzut, de aglomerare pe pistele de decolare, la primele ore ale dimineții). Asta e la nivelul solului, dar și cerul Europei este destul de aglomerat – există întârzieri și pentru că nu mai e loc pe un anumit culoar de zbor (companiile aeriene nu zboară așa, aiurea, peste tot, ele urmează un anumit culoar de zbor – le puteți vedea pe FlightRadar24.
Mă aștept, după Brexit, că dosarul compensațiilor se va redeschide și că vor apărea mai multe excluderi – inclusiv datorate aglomerării spațiului aerian și capacității reduse a aeroporturilor europene. Cum vor fi măsurate ele, asta rămâne de văzut.
Până una-alta, companiile europene au ridicat nivelul prețurilor pentru a acoperi nivelul compensațiilor. Surse din industrie spun că fiecare bilet vândut azi în Europa este cu 5 – 10% mai scump din cauza compensațiilor, adică circa 20 de euro, în medie. Încă unul dintre motivele pentru care în vara asta am văzut rar bilete sub 100 de euro la companiile low-cost.
Până atunci, zboruri faine și cât mai puține întârzieri!
