De ceva vreme, remarc în bula mea facebookiană mai multă lume care se duce în Filipine. Poate că am ratat eu imaginile, dar cred că am văzut poze doar din Boracay și Palawan, ceva, ceva și din Manila (deh, e poarta principală de intrare în Filipine, deși există numeroase zboruri internaționale și chiar și intercontinentale care aterizează și în Cebu, al doilea oraș ca importanță al țării), dar cam atât. Departe de mine să vă zic „forget about Boracay”, „forget about Palawan”. Dimpotrivă, sunt niște insule absolut superbe, cu plaje de vis, cu apusuri de soare de neuitat, merită vizitate cu vârf și îndesat (și știu sigur că am trimis multă lume în insulițele acestea). Dar dacă doriți să descoperiți și alte insule, de asemenea extrem de pitorești, unde, pe lângă niște locuri și experiențe de neuitat, puteți să descoperiți și comunități locale care nu sunt realmente angrenate în turism, v-aș recomanda să vizitați și alte insule din Filipine. Și aveți de unde alege – oficial, Filipine are 7.641 de insule, dintre care mai bine de 2.000 sunt locuite. Eu nu am vizitat decât câteva, așa că mă mărginesc să vă povestesc despre una dintre ele – Bohol.
În primul rând, unde este Bohol. Este o insulă la sud de Cebu, a doua, ca mărime, din țară (oficial, cel mai mare oraș este Quezon City, al doilea – Manila și al treilea – Cebu, dar Quezon City este practic o suburbie a Manilei, Manila și Quezon City sunt o mare metropolă, deși, din punct de vedere administrativ, sunt diferite). Se ajunge destul de repede. Sunt ferry-uri la fiecare oră între Cebu City și Tagbilaran, capitala insulei Bohol, iar drumul durează cam două ore.
Dar de ce să te duci în Bohol?
- Descoperă cea mai mică primată din lume – tarsierii. Da, sunt considerate primate, adică un soi de verișori ai oamenilor și maimuțelor. Tarsierii nu sunt numai cea mai mică primată din lume, ci și una dintre cele mai vechi. Cercetătorii au descoperit un tarsier vechi de 55 de milioane de ani în sedimentele unui lac din China, fiind cea mai veche primată descoperită din lume. Ce sunt tarsierii ? Arată că niște șobolănei mai degrabă și sunt o specie pe cale de dispariție. Dacă acum 55 de milioane de ani, probabil că locuiau suprafețe mai întinse, urmașii lor au fost exterminați și singurii care mai trăiesc își duc veacul pe câteva insule din Filipine. Cea mai mare comunitate este în insula Bohol, unde îi puteți vedea. Există câteva centre turistice și un centru de cercetări profesionist în care poți vedea aceste ființe simpatice, cu niște ochi imenși și bulbucați (au ochii la fel de mare ca creierul). Deși are ochi așa de mari, tarsierul este cam orb ziua – are o privire extrem de bună pe timp de noapte și, deși pare extrem de nevinovat și lipsit de agresivitate, el, de fapt, este un vânător extrem de bun, fiind un animal exclusiv carnivor – se agață, de asemenea, foarte bine (da, unele dintre cele mai gustate poze de turiști sunt cu un tarsier zdravăn agățat de deget) și care sare din creangă în creangă cu o îndemânare de maimuță (deh, sunt și rude). Tarsierii își pot roti gâtul la 180 de grade, ca bufnițele.
Am luat și eu pe deget un exemplar. E așa de drăgălaș și bizar! Un tarsier adult nu are mai mult de 12 centimetri și cântărește cam 100 de grame. Și, cum am zis, ochii săi extrem de mari în comparație cu corpul, permanent bulbucați, îi fac mutrișoara de-a dreptul simpatică. Eu am văzut tarsieri într-un soi de rezervație turistică – dar poți să vizitezi și Centrul Științific de studiu al lor (guvernul filipinez a declarat micuța creatură drept un simbol al țării și este protejată prin lege).
2. Chocolate Hills – pe lângă tarsieri, este al doilea mare cârlig turistic al insulei. Sunt vreo 150 de delușoare aproape identice care, în sezonul secetos, capătă o culoare maronie ca de ciocolată. Există niște view-point-uri amenajate turistic, de unde poți admira aceste cupe de înghețată. Legenda spune că sunt lacrimile unui uriaș, dar, în realitate, sunt niște rezerve de corali pe care geologia locului le-a ridicat… Sunt acoperite de un strat de iarbă extrem de subțire care, cum ziceam, devine maronie în sezonul secetos, creând imaginea unor cupe de ciocolată. Eu am fost în decembrie, la sfârșitul sezonului foarte ploios, așa că nici gând să fie maronii… dar tot mi-au dat senzația de prăjitură … parcă erau niște cupe de… gelato de mentă! Sau poate asta a fost imaginea mea pur subiectivă, a unui om căruia îi place mult menta.
În plus, punctul acesta de belvedere m-a făcut să râd cu lacrimi. Filipinezii, în ciuda sărăciei, sunt un popor extrem de vesel – cântă pe stradă, râd încontinuu, fac șotii și descoperă tot soiul de metode (ieftine) de distracție. Aici, la belvedere point, se află niște mături și nimeni nu ezită să sară călare pe mătură, având semnalmente de vrăjitoare… evident, cu dealurile de ciocolată sau de mentă pe fundal.
3. Statuia lui Miguel Lopez de Legazpi. Nu știu dacă ați auzit de el, dar omul este un conchistador, unul dintre cei care au adus stăpânirea spaniolă aici, în Asia. Peste tot în lume, colonizatorii sunt astăzi portretizați drept niște criminali, care au ucis și aruncat în sclavie populația locală, pentru a o jefui și a-i exploata bogățiile (ceea ce, sincer, e adevărat). Ceea ce mi s-a părut curios a fost că, în Filipine, am avut senzația că spaniolii cuceritori sunt văzuți ca un soi de apostoli binevoitori, care i-au civilizat pe băștinași. E drept, religia catolică este aici extrem de bine înrădăcinată în psihicul filipinezilor (trebuie să ne gândim doar la zecile de oameni care se crucifică de bunăvoie în Vinerea Mare), iar creștinismul le-a fost adus de spanioli. Ținând cont cât de influentă este biserica catolică, nu am fost chiar surprins de faptul că spaniolii creștinători sunt foarte bine văzuți. Miguel Lopez de Legazpi a fost trimis din Mexic peste Oceanul Pacific să descopere insulele cu mirodenii. După o călătorie lungă pe ocean, a fost primit cu ostilitate de triburile musulmane din Cebu (pare un pic ciudat în această țară ultracatolică, dar, până la sosirea spaniolilor, localnicii adoptau, încet, încet, islamul, după același model ca și Malaysia sau Indonezia) și a ajuns în Bohol. Un vas cu localnici a fost capturat de armada spaniolă și au descoperit de la marinarii localnici că albii sunt foarte prost văzuți – în ultimele decenii, avuseseră loc raiduri ale portughezilor din insulele Moluce care le distruseseră satele și le răpiseră rudele duse în sclavie. Legazpi a avut ideea ca prin traducătorii malay (care au învățat un pic de spaniolă) să le transmită localnicilor că ei nu sunt portughezi, ci spanioli… iar spaniolii sunt niște oameni pașnici, în timp ce portughezii sunt niște ticăloși … în consecință, triburile din Bohol i-au întâmpinat pe spanioli pașnic, în plus, au făcut o legătură de sânge cu nou-venitul spaniol (atât el, cât și liderul filipinez Datu Sikatuna au vărsat sânge într-o cupă și fiecare a băut sângele celuilalt – pe atunci, nu exista SIDA :)) – iar acest moment, văzut ca începutul frăției dintre spanioli și filipinezi, este imortalizat într-o statuie la ieșirea din capitală.
4. O plimbare cu barca pe râurile din Bohol. Insula este verde, verde, plină de apă. E și normal, aici cad cantități imense de ploaie în sezonul umed. Așa că, pe mai multe râuri, sunt organizate minicroaziere pe vase relativ mici, care opresc ici și colo în câteva sate. Ghizii explică obiceiurile locale, indică principalele monumente (în general, biserici, multe dintre ele din perioada colonială) și, la opriri, povestesc despre cultura locală (se lasă și cu dansuri populare, prin destule locuri).
5. Adrenalină – Bohol este considerat de mulți capitala turismului de adrenalină din Filipine. Aici te poți da cu tiroliene peste jungle și ape repezi, trekking prin niște chei, să faci rafting, să te dai cu caiacul sau celebrul și atât de iubitul (în Asia) tubing. Evident, nu se putea să nu existe un loc și de bungee jumping. Da, există.
Evident, dacă aș reveni în Bohol, sunt convins că aș descoperi mult mai multe lucruri de făcut. Turismul a crescut enorm în arhipelag (și nu neapărat datorită turiștilor străini, care sunt relativ puțini, în comparație cu megaputerile turistice învecinate, gen Thailanda sau Malaysia, ci datorită turiștilor localnici – filipinezilor le place mult să călătorească și, cum mulți dintre ei nu au bani să ajungă prin străinătate, se bucură să-și descopere țara), așa că sunt sigur că au mai apărut atracții și în Bohol. Dacă ați fost recent și ați descoperit ceva fain, m-aș bucura să-mi spuneți și mie.
Circuite organizate
Din păcate, nu sunt prea multe circuite organizate în Filipine de agențiile românești (deși țara e superbă și sunt atâtea lucruri de făcut și de descoperit, nu neapărat să zaci pe plajele, e drept, superbe ale țării). Din fericire, sunt și agenții care vin cu circuite „altfel”. Cei de la Paralela 45 oferă un circuit în care nu te duci în Boracay sau Palawan, ci îți arată un crâmpei dintr-un Filipine mult mai autentic.
Se zboară direct în Cebu și nu în Manila (cu schimb în Dubai) și, după o vizitare a orașului Cebu (aici a ajuns Magellan după celebra sa traversare a Pacificului și tot aici și-a pierdut viața, într-o bătălie cu localnicii), veți trece în Bohol pentru a descoperi și savura acest miniparadis. În program sunt prevăzute și celebrele island hopping – ture de o zi prin colțuri paradiziace de insulițe, unde poți descoperi fauna inedită, dar și acele colțuri de jungle, plajă și mare după care suspină o bună parte din prietenii de pe Facebook.
Ceea ce e interesant, pentru că zborul spre Filipine se face via Dubai, la întoarcere vă opriți aproape două zile și în superfuturistul oraș de la Golful Persic. Un mix interesant între paradisul natural al Filipinelor și avangardismul faimosului oraș arab.
Pachetul costă 1865 euro și constă în zborul transcontinental (cu tot cu taxe, bagaje, mâncare etc.), transfer cu ferry la business class, cazări la hoteluri de 4 stele, tururi și island hopping. Evident, și transferuri.
Puteți citi mai multe informații aici ––> circuit Filipine și Dubai
Imagini Bohol
Uite-l ce mic e
Si ce ochi !
Chocolate Hills
„Vrajitoare” filipineza :)))
Legazpi pare sa fie in continuare popular printre filipinezi
Croaziere au loc pe astfel de rauri
Un elefant se lagana …
Turismul de aventura e la el acasa in Bohol
Acele orezarii incantatoare
Magazinul de fructe locale
Evident, ca te poti scalda peste tot
Bohol, de asemenea o insula a fluturilor