Da, știu, Cartagena este destul de departe, dar după ce am fost acolo acum vreo 3-4 ani, nu m-am putut abține să mai merg odată. Și iată că la sfârșitul anului trecut, am revenit în perla colonială a Columbiei (și, indiscutabil, perla colonială a întregii Americi Latine) cu o cursă KLM – dacă nu mă înșel, KLM este singura companie aeriană care zboară direct din Europa (evident, din Amsterdam), e drept cu o scurtă escală pe aeroportul din Bogota, la Cartagena. Așa că după 4 ani, am avut parte de acea aterizare pe aeroport, la prima vedere, Cartagena părând un soi de mic Miami – cu blocuri înalte pe o limbă de pământ avântându-se în mijlocul Mării Caraibelor. Dar să lăsăm prima impresie din avion și să vedem ce e la sol.
Cartagena a fost dintotdeauna poartă de intrare și de plecare a mărfurilor din nordul Americii de Sud. A fost una din primele colonii fondate de spanioli în Lumea Nouă și prin acest port natural au plecat extrem de multe bogății spre Spania. Mă rog, apariția piraților a făcut că multe din acestea să ajungă fie pe fundul oceanului, fie prin Anglia sau Franța, dar Cartagena a beneficiat și ea de tranzit – palate și biserici somptuoase au fost construite pe malul Mării Caraibelor și datorită atacurilor piraților, Cartagena este înconjurată încă de fortificații impresionante. De altfel, întreaga istorie colonială a Cartagenei este plină de atacuri înverșunate ale piraților, care nu de puține ori au reușit să înfrângă rezistența autorităților spaniole și să prădeze toate bogățiile (catedrala a ars cel puțin o dată în perioada colonială).
Cartagena a fost în fruntea luptei pentru independența coloniilor din America de Sud și Centrală. În 1810, Cartagena și-a declarat independența, care urma să fie plătită crunt – în 1815, după căderea lui Napoleon, trupele spaniole s-au întors și după un asediu îndelungat, în care au murit mii de oameni și a fost distrusă o parte din infrastructura orașului, Cartagena a căzut din nou sub spanioli. Nu pentru mult timp, pentru că în 1821, după un nou asediu distrugător, care a durat mai bine de un an, Cartagena a fost eliberată de trupele lui Simon Bolivar, care i-a conferit titlul de „Oraș eroic”. Dar perioada postcolonială nu a fost deloc fericită – mai bine de un secol, Cartagena nu a reușit să-și revină, iar canalele și drumurile de acces au rămas înghițite de jungle. De abia în secolul XX, Cartagena și-a revenit ca principalul port al Columbiei și ca destinație turistică. Inclusiv în distructivii ani de război civil care a însângerat întreaga Columbie, Cartagena a fost lăsată deoparte și a reușit să prospere.
Astăzi este una dintre cele mai importante destinații turistice ale Columbiei și Americii de Sud (mai ales pentru turismul de litoral), iar centrul vechi a fost și continuă să fie restaurat absolut superb.
Ceea ce este important în Cartagena din punct de vedere turistic sunt practic 4 cartiere – 3 istorice și unul modern. Orașul Vechi (sau Centro) a fost orașul aristocraților și al înalților prelați spanioli – este inima turistică a orașului, cu străduțe înguste și clădiri pompoase, cu principalele monumente ale orașului (gen Palatul Inchiziției – astăzi un muzeu al funestei instituții creștine), cu magazine de lux, restaurante de fițe și milioane de vânzători ambulanți de care uneori ai senzația că nu mai poți scăpa (dispar după un simplu „No, gracias”, dar te cam plictisești după ce rostești „No, gracias” de 50 de ori pe oră). Spre deosebire de vizita mea precedentă, de data asta am descoperit o nouă „atracție” ambulanță – cântăreții de rap –, te trezești cu niște tineri cu un soi de radiocasetofon portabil care asigură backgroundul sonor rap, iar ei improvizează (mă rog, probabil sunt gândite de mult) cântece rap în care afli că ești „a big boss like in Dubai” – ce o avea Dubaiul cu Cartagena? Miami e mult mai aproape și cam toți boșii sunt pe acolo. Știți și voi ce tipi de boși :). Dar există și spectacole faine – la lăsarea serii, într-una din piețe au loc spectacole cu muzică și dansuri tradiționale – de la cele cu clare influențe spaniole la dansuri tribale sexy cu negrese seminud.
Al doilea cartier este San Diego – practic lipit de Centrul Vechi, astăzi nici nu îți dai seama exact când treci „granița” –, fost cartier istoric al clasei de mijloc, din rândul cărora s-au ridicat marile familii de antreprenori ai Cartagenei de azi, negustori, industriași, etc.
Al treilea cartier este Getsemani – aflat la vreo 300-400 de metri de poarta de intrare în Centrul Vechi. Aici a fost cartierul sclavilor și al săracilor. Adevărul este că acum trei-patru ani, nici nu am călcat în el. Cam peste tot (net, ghiduri, sfaturi ale binevoitorilor), se spunea să nu calci în Getsemani. Dar în patru ani, lucrurile s-au mișcat spectaculos – astăzi este cel mai fierbinte cartier de hipsteri din America de Sud și s-a transformat radical. Azi, Getsemani este un cartier chill și liniștit, plin de flori, copaci, verdeață, clădirile sunt vopsite în culori strălucitoare, iar zidurile pline de graffiti pictate de artiști de renume… vechile ulițe pline de gunoaie și excremente s-au transformat în cele mai frumoase locuri de plimbare și, sincer, mi-a plăcut mult mai mult decât aristocraticul Centru Vechi – nu sunt vânzători ambulanți care să te bată la cap, mașini rare și multă liniște. Evident, cei mai mulți locuitori s-au mutat, lăsând loc hostelurilor, restaurantelor, magazinelor de tot soiul… mă rog, unul dintre lucrurile deplânse de localnici care nu se mai regăsesc în Getsemani – dar turiștii sunt pur și simplu încântați.
Al patrulea cartier este Bocagrande sau Miami de Cartagena. Aici se află blocuri înalte, malluri și o plajă nu cine știe ce. Am fost în Bocagrande acum 4 ani, de data asta am zis să nu mai pierd vremea. Nu mi s-a părut ceva wow – dimpotrivă, nu are nimic din staiful Cancunului, de exemplu (mă rog, în Cancun nu sunt blocuri înalte), dar pur și simplu mi s-a părut un cartier-dormitor, fără spații verzi, fără viață, fără nimic. Mi-a plăcut mult mai mult să stau în Getsemani.
Ce poți face în Cartagena
Simplu? Te plimbi. Plimbă-te prin Centrul Vechi (deși „no, gracias”, „no, gracias”), vizitează Muzeul Inchiziției (interesant, dacă te pasionează cât de cât istoria sau dacă ai vreo înclinație sadică), plimbă-te pe zidurile de apărare pentru a admira simultan Marea Caraibelor și orașul vechi.
Vizitează Citadela San Felipe de Barajas – nu departe de orașul vechi (nu e nevoie să iei vreun mijloc de transport), te poți cățăra pe puternicele ziduri de apărare spaniole și să ai parte de o panoramă a orașului. Pentru iubitorii de panoramă, luați în considerare să mergeți la Mănăstirea Convento la Popa – e construită pe o înălțime de 150 de metri (cea mai înaltă din Cartagena), de unde se zice că e cea mai faină panoramă din Cartagena. Nu am ajuns niciodată acolo, dar e bine să luați un taxi – ghidurile avertizează că se trece printr-un cartier mai puțin primitor.
Ia un free tour prin Getsemani. Nu poți afla povestea cartierului și semnificația graffiti-urilor dacă nu te duci cu vreun ghid local. Cea mai bună opțiune este să iei un free tour. Te duci la ora 10:00 sau 14:00 în Camellon de los Martires (piața dintre poarta în orașul vechi și Getsemani) și de acolo se pleacă simultan în turul fie al Getsemani, fie al orașului vechi. Eu am ales să merg în turul Getsemani și a fost incredibil de folositor – după tur, m-am mai plimbat să admir colțurile care mi-au plăcut cel mai mult J. Vedeți că există și un free tour gastronomic, pe care l-aș fi luat 100%, dar, din păcate, trebuia să plec din Cartagena. Data viitoare J. După cum bine știți, aceste free tour-uri nu sunt exact gratuite, la final trebuie să dai un bacșiș ghidului (care, atât în Cartagena, cât și în alte free tour-uri la care am participat, a meritat). În cazul turului de Cartagena se plătește 20.000 de peso (circa 5 euro).
De asemenea, peste tot, atât în Getsemani, cât și în cartierul vechi, vei găsi agenții de turism care oferă tururi de o zi prin jur – data trecută am fost o zi pe Insula Piraților (o insulă privată din arhipelagul Rosario) și o zi la vulcanul El Totumo, un vulcan care nu scuipă lavă, ci are un nămol cald, în care toată lumea se duce să se scalde (e o experiență unică, nu trebuie ratată). De data asta, nu eram chiar chitit să mai iau un tur, dar am văzut absolut din întâmplare oferta de „5 islas”, un tur de island-hopping, fix cum îmi place mie :). Așa că l-am luat, dar e mult de spus și promit să vă povestesc despre „5 islas tour” într-o altă postare. Ca idee, a costat 200.000 de peso (55 de euro) cu tot cu prânz, discountul de la 220.000 de peso fiind oferit la două secunde după ce am rostit „what about 5 islas tour?”.
Relativ la plaje (mă rog, eu nu prea le am cu plaja, dar mulți sunteți interesați), să știți că în Cartagena propriu-zisă nu sunt cine știe ce plaje. E o plajă în Bocagrande, în fața marilor hoteluri și apart-hoteluri, dar nu e cine știe ce – e aglomerată rău, jet ski-uri, nebunie. Recomand să vă duceți în arhipelagul Rosario, aflat lângă Cartagena. E posibil să vă duceți și să stați acolo (sunt și insule locuite cu niște pensiuni), sunt și hoteluri de lux, sunt și insulițe extrem de mici, pe care poți merge doar pentru plajă (unele au și un soi de hostel, cum ar fi Isla Piratas). Găsiți posibilități de transfer sau tur cam pe orice stradă turistică din Cartagena :).
Când să mergi în Cartagena
Este cald tot timpul anului, deci nu asta e grija, ci sezonul ploios și cel secetos. Sezonul secetos este noiembrie-martie, iar vârfurile de ploaie se înregistrează în perioada mai-august. De exemplu, în iulie, cantitatea de ploaie căzută este cam de 5 ori mai mare decât în decembrie, bunăoară. Evident, în decembrie-ianuarie este perioada de vârf, așa că e bine să vă faceți rezervări din timp.
Unde să stai în Cartagena
Există locuri de cazare pentru toate buzunarele – de la hoteluri coloniale de lux la dormit în hamac și în aer liber. Cele mai multe unități de cazare sunt în Bocagrande (blocurile alea înalte sunt locuri de cazare), dar eu am preferat să stau în Getsemani. Am stat la Hostal Casa de las Americas. Camera era relativ mică, dar cu de toate (inclusiv aer condiționat și ventilator), iar ceea ce este cu adevărat special aici este proprietarul David – o persoană extrem de caldă și grijulie (când am întârziat după ora 21:00 venind din „5 islas tour”, mă aștepta speriat că nu îi spusesem că vin mai târziu), care a pregătit ceva pentru micul dejun (deși nu era inclus) și în general a făcut totul pentru a mă simți ca acasă. Vorbește un pic de engleză, dar cel mai bine este să rupeți ceva spaniolă. Cum ziceam, hostalul este în Getsemani, la doi pași de strada principală, dar pe o alee extrem de liniștită (pe bulevardul principal e gălăgie până noaptea târziu).
Cum am ajuns la Cartagena
Cum am zis, am venit cu singura cursă directă din Europa – cea a companiei KLM din Amsterdam. Practic, am plecat dimineață la 6 din București și după un tranzit foarte scurt (cam două ore) în Amsterdam, am ajuns fix după apusul soarelui la Cartagena (după o escală în Bogota).
Atenție, în aeroportul din Cartagena nu sunt ATM-uri, trebuie să ieșiți din aeroport și să mergeți până undeva în fața intrării de plecări. Întrebați taximetriștii unde este „cajera automatico” . Încercați să scoateți cel mai mult odată (din Servibanca, poți scoate 680.000 de peso odată – 188 de euro, cea mai mare sumă pe care am văzut-o la vreo bancă în Columbia). La fiecare tranzacție, vei fi taxat cu un comision de circa 15.000-19.000 de peso, adică 4-5 euro, deci e bine să scoți cât mai mult.
Există numeroase companii de taximetre în Cartagena (inclusiv taxiuri Uber, dar trebuie să mergi vreo 500 de metri prin trafic pentru a-l putea lua). Prețurile sunt fixe, în funcție de destinație, există birouri clar semnalizate care îți dau un bon cu destinația și prețul, pe care îl arăți șoferului.
Imagini Cartagena
La aterizare, pe aeroportul din Cartagena
Casa de las Americas
Camera mea
De aici pleaca, Free Tours
Vanzatorii de fructe din Getsemani
Prin vechiul cartier al sclavilor
Creola
Unul dintre cei mai cunoscuti fii ai Columbiei
Prin Getsemani
Opere ale pictorilor locali
Champeta – cel mai popular dans de pe coasta
Acesta a primit premiul de cel mai frumos grafitti din Getsemani
Nici un oras fara umbrele 🙂
Una din vechile case din Getsemani
Cu ghidul care mi-a aratat Getsemani
United Fruits – compania americana ucigasa care pentru a controla comertul cu banane a ucis mii de sud-americani in secolul XX. Datorita crimelor, acum multi ani s-a rebranduit in Chiquita. Palmierii rosii amintesc de cei 3000 de columbieni ucisi pentru interesele United Fruits / Chiquita
Salsa – celalalt dans „national” al regiunii
Intrarea in orasul vechi
Niste aprozare 🙂
Balcoanele colorate ale Cartagenei
Marea Caraibelor vazuta de pe zidurile orasului
Catedrala din centrul vechi
Fructe de vanzare in orasul vechi
Statui prin oras
Flashmob in Cartagena 🙂
Cocktail de creveti – o bunatate din Cartagena
Spectacol folcloric
Cartagena by night
Piratii secolului XXI sunt mult mai prietenosi
Cine mai poate zica despre Cartagena ca nu ar fi hot 🙂
Dupa dans, urmeaza si o bataie la tobe 🙂
Mos Craciun la Cartagena !
Animatele strazi din Getsemani
Si in Getsemani e dans pe strada 🙂