Nu foarte departe de Pitesti, se afla conacele a doua mari familii care si-au lasat o amprenta extraordinara asupra istoriei Romaniei. Este vorba de familia Bratianu (de numele carora se leaga Revolutia de la 1848, Independenta si Marea Unire ca sa mentionez doar cele mai mari evenimente istorice) si Golescu (care au pus bazele “redesteptarii” de dupa 1821, dar si participanti importanti al Revolutiei de la 1848). Golestii sunt mai “vechi”, primul boier al familiei mentionat in istorie este parcalabul Baldovin la 1495, familia Golescu fiind aparent urmasa celebrilor Craiovesti, inruditi de asemenea cu Basarabii domnitori, in timp ce Bratienii se trag dintr-o vita mai putin nobila de boieri de o importanta zonala din judetul Arges care niciodata pana la marii Bratieni ai secolului XIX nu au avut vreo dregatorie semnificativa la nivel national. Neamul Bratienilor a fost nimicit de comunistii care au incercat sa distruga orice avea legatura cu istoria si dezvoltarea Romaniei (urmasii lor sunt raspanditi prin toata lumea), iar Golestii au cam disparut din istorie, urmasii lor, Grant (una din fiicele familiei Golescu s-a casatorit cu un britanic) au excelat in inginerie (daca va intrebati de unde vine numele Podului Grant din Bucuresti, ei bine, de la acesti urmasi ai Golestilor vine), pictura, grafica si … hochei. Nefiind implicati in politica de dupa 1870, comunistii i-au lasat de multe ori in pace.

Ei bine, intr-o frumoasa dimineata de octombrie, mi-am propus sa vizitez cele doua conace de langa Pitesti. Nu era pentru prima oara – am dormit o noapte in conacul Bratienilor, dar asta s-a intamplat, hat cam prin 2000 sau 2001, iar conacul Golestilor il revazusem cam in viteza acum vreo 3 ani, asa ca am decis ca ar fi o idee buna sa le revad “la pachet”. Mai ales ca intre cele doua conace nu sunt decat 6 km distanta !

Pentru cineva care locuieste in Titan, e mai greu sa iesi din Bucuresti si sa ajungi la autostrada de Pitesti, dar odata ajuns pe autostrada, treci apoi la regim de viteza, si in vreo ora ajungi la Pitesti. Prima oprire – Vila Florica, conacul Bratienilor din localitatea Stefanesti, practic, o suburbie a Pitestiului. De ce vila Florica ? Florica a fost prima fiica al lui Ion C. Bratianu (cel cu independenta) care s-a stins destul de repede (la numai 3 ani) si tatal ei i-a dat numele proprietatii.

Dupa ce iesi de pe autostrada, o iei pe soseaua “veche” Bucuresti – Pitesti si la un moment dat, o faci la stanga spre un deal impadurit. Aici s-a aflat mosia Bratienilor, iar complexul este format din mai multe componente decat conacul – o cladire mare in stil neoromanesc care a fost Ferma Bratienilor, din pacate, lasata astazi in paragina. Primul Ion Bratianu, artizanul fondarii Regatului si al Independentei a fost un pasionat de agricultura (pasiunea i-a fost transmisa si fiului sau) asa ca pe langa conac, a aplicat si cele mai moderne forme de agricultura ale timpului. Printre altele, Bratienii cresteau vita-de-vie intr-o zona pe care inclusiv domnitorul Constantin Brancoveanu o luase in vedere pentru a pune la punct o “intreprindere” de facut vin (iar Brancoveanu a fost un om de afaceri dibaci, stia unde si cum sa investeasca). Dupa ce lasam frumoasa ruina in stanga, se poate urca cu masina pana sus, in fata conacului. Probabil, din pacate nu sunt prea multi vizitatori (eu am fost intr-o zi de joi de octombrie, deci complet extra-sezon, nu stiu cum o fi intr-un weekend de august), asa ca masinile sunt lasate sa urce  pana sus, in fata conacului. Cred ca ar fi o idee mai buna sa se organizeze o parcare, jos, si sa o iei frumos la picior pe aleile parcului dendrologic creat de Eliza Bratianu pe la 1870.

Conacul este o resedinta foarte frumoasa construita in stil neoromanesc, continuatorul stilului brancovenesc de secol XVII – XVIII. Parcul este absolut superb, liniste, zona impadurita, este un adevarat paradis. Nu e greu de inteles de ce Bratienii au iubit aceasta rezidenta si atunci cand puteau sa se desprinda de Bucuresti si politichia lui, se refugiau degraba la Florica. Actualul conac a fost construit de Ion I.C. Bratianu, fiind a treia “reincarnare” a resedintei (fiecare din precedentii proprietari – Dinca si Ion C. au construit altceva), iar arhitect a fost faimosul Petre Antonescu. De altfel, Bratienii au lucrat cu cei mai mari arhitecti ai epocii – vila a fost facuta de Antonescu, iar capela a fost gandita de Lecomte du Nouy, francezul care a restaurat manastirile Curtea de Arges, Trei Ierarhi din Iasi sau a construit Mitropolia de la Targoviste.

Conacul este indiscutabil unul dintre cele mai frumoase din Tara Romaneasca, a fost o bijuterie evident pana in momentul in care au venit comunistii. Acestia l-au confiscat, i-au asasinat pe proprietari si l-au distrus. Ceea ce Constantin Argetoianu numea “cea mai insemnata biblioteca particulara din Romania” a fost incendiata. Comunistii au ars toate cele 30.000 volume si reviste din biblioteca timp de 2 saptamani in curtea palatului. Au mai ramas insa bibliotecile goale (acum au fost puse acolo cateva carti mai vechi, aduse cine stie de unde pentru a-ti da o idee a bogatiei celei din vremea Regatului), superbe, din lemn, adevarate opere de arta. In conacul unde s-au luat cele mai importante decizii din istoria moderna a Romaniei au fost adapostiti refugiati comunisti din Grecia, invinsi in razboiul civil, iar apoi conacul a fost abandonat pentru a deveni o ruina. A fost totusi partial refacut incepand cu anii 70 pentru ca boierii comunisti voiau sa traiasca in luxul celor autentici si a devenit casa de oaspeti cu circuit inchis pentru nomenklatura rosie. A fost redeschis dupa 1990 cand se putea dormi in ea (am dormit si eu), dar nu era chiar pentru oricine, eu am ajuns sa dorm la Florica “pe pile”. Ma rog, eram in delegatie si cei de la Pitesti au vrut sa-i impresioneze pe “domnii de la Bucuresti”. Si, da, m-au impresionat :). A fost retrocedata urmasilor Bratienilor aflati acum prin strainatate prin anii 2000 care au vandut-o statului roman in 2017. A fost restaurata si redeschisa chiar anul acesta, in 2020 si poate fi vizitata, devenind centru cultural.

M-am plimbat singur insotit de un ghid- mai mult paznic prin cladire. Totul, absolut totul, de bun gust. Camerele de odihna, camerele de lectura, de lucru, biblioteca. De fapt, biblioteca este cea mai impresionanta parte a conacului, este practic sufletul conacului, inca o dovada cat de mult pretuiau Bratienii cartea. Evident, poti descoperi istoria familiei, stralucirea actiunilor lor, dar si tragedia celor cazuti in ghearele comunistilor si morti in inchisorile “ciumei rosii” (cum ar fi marele istoric Gheorghe Bratianu, fiul lui Ionel Bratianu, Constantin “Bebe” Bratianu si Dinu Bratianu).

Terasa este absolut fascinanta… imi si inchipui pe “patriarhii” Bratieni, relaxandu-se si admirand peisajul. Peisajul de azi nu mai este acelasi. De deasupra pomilor din parc, se vad turnurile combinatului chimic Arpechim, inchisa definitiv in 2011, astazi probabil, o ruina. Inteleg ca e un depozit de carburanti Petrom. Probabil peste vreo 10 – 20 ani, aceste ruine industrial vor disparea, dar conacul Bratianu va ramane.

M-am plimbat prin parc. Bratienii au fost si colectionari de arta – aici se afla o placa a cavalerului trac adusa de la Sarmisegetusa, dar si o statuie cu 3 vulturi care conform legendei, i-ar reprezenta pe cei trei frati – Ionel, Dinu si Vintila care au condus PNL-ul si tara timp de decenii. Ma mir ca nu a fost distrusa de comunisti, chiar daca este opera celebrului sculptor si arhitect croat Ivan Mestrovic (cel care a facut si statuile lui Carol I si Ionel Bratianu din Bucuresti). Ca veni vorba de statuia lui Carol I din Piata Palatului, se pare ca statuia initiala al lui Mestrovic a fost topita pentru a fi folosita pentru statuia lui Lenin din Piata Scanteii, iar calul a fost “reciclat” pentru statuia generalului Suvorov pe care o puteti vedea si in ziua de azi cand o iei pe drumul national spre Moldova. Mestrovic care s-a mutat in America a dat statul roman in judecata pentru distrugerea operei sale si, evident a castigat. Comunistii cum erau ei mai cu 4 clase au zis ca nu conteaza, nu vor plati nimic. Au trebuit sa plateasca insa instantaneu milioane cand un vas romanesc plin cu margarina a fost confiscat intr-un port olandez in contul datoriei.

La baza dealului, se afla si vechea cripta a Bratienilor, de fapt o adevarata biserica. Aici se afla ingropati cei mai mari reprezentanti ai neamului, inclusiv Dinu si Gheorghe a caror corpuri au fost recuperate din Cimitirul Saracilor din Sighet. Pentru mai multe informatii pe larg, puteti citi aici.

Cum ziceam, a doua oprire a fost la Golesti unde se afla conacul celebrei familii. Cum ziceam, acestia au disparut din prim-planul vietii politice romanesti dupa 1870, dar si-au pus amprenta asupra vietii politice a Tarii Romanesti si apoi a Romaniei mai ales in secolele XVIII – XIX. Ce este special cu acest conac – este singura constructie cu caracter laic din Tara Romaneasca construita cu ziduri de aparare – doar manastirile aveau parte de fortificatii, dar cei care s-au apucat sa construiasca conacul – Stroe Leordeanu si sotia sa, Visa Golescu in 1639 – 1640 s-au gandit si la vremurile tulburi prin care traiau, asa ca au construit conacul cu ziduri de apare. Cum ziceam, aici s-au petrecut evenimente legate de Redesteptarea Nationala (Tudor Vladimirescu si-a trait ultimele nopti inainte de a fi capturat si ucis de eteristi aici), dar cred ca cel mai important este sa subliniez ca boierii Golesti au deschis la conac prima scoala superioara din zona rurala (Dinicu Golescu in 1826). Iar inceputurile invatamantului rural romanesc, dar si felul in care a functionat aceasta scoala poate fi inteleasa vizitand muzeul primei scoli, asa-numita “Scoala Sloboda Obsteasca” – cu toata povestea examenelor, profesorilor, elevilor. Poti descoperi o veche clasa de scoala de inceput de secol XIX cu bancile ei, dar si cum se scria in nisip… Mi-am adus aminte brusc de o scoala similara pe care am vizitat-o anul trecut in Bulgaria la Tryavna, dar acolo, experienta era mult mai interactiva – puteai sa scrii tu ca scolerii de acum 200 ani :).

Conacul Golestilor nu este numai un muzeu istoric cu mobile antice (apropos, Golestii au fost mult mai cosmopoliti, in neamul lor au intrat francezul Carol Davila si englezul Grant), ci este si un muzeu al satului / muzeu al viticulturii si pomiculturii. Vizitand doar Muzul Satului din Bucuresti sau Astra din Sibiu, am descoperit cu surprindere ca si la Golesti exista un ditamai muzeul satului cu sute de case aduse de pe tot cuprinsul Romaniei. Avand insa acest specific de muzeu al pomiculturii si viticulturii, vei fi placut surprins sa descoperi numerosi pomi fructiferi, dar si mici plantatii de vita-de-vie printre case, totul devenind parca mai autentic si mai real. Asteptati-va sa petreceti destul de mult timp in acest muzeu al satului – cladirile sunt fascinante, exista si o mica biserica de lemn, iar daca vii cu copiii, exista si un mic colt hipic unde poti sa calaresti cai sau ponei. Iar suprafata este cu adevarat generoasa ! Sincer, as fi stat mai mult, era asa de liniste si frumos (din nou, eram in extra-sezon, ma astept ca vara sa fie mult mai plin)… Dar se cam intuneca si doream sa ajung si acasa. In plus, ma lovise si foamea si din pacate, nu ai unde sa mananci nici in Stefanesti, nici in Golesti. Am gasit doar o terasa care servea doar mici in Topoloveni, un alt brand cunoscut din domeniul pomiculturii (muzeul din Golesti este deci exact unde trebuie)

Cum ziceam, de prin octombrie, am decis sa descopar imprejurimile Bucurestiului prin excursii de o zi. Si am descoperit niste locuri frumoase, pline de istorie, dar si de liniste si natura. Sunt atatea locuri faine unde poti sa iesi si sa te relaxezi un pic sau sa afli cate ceva despre istoria noastra. Nu sunt peste mari si tari si vei avea surprize placute !

Iar eu voi continua sa va povestesc ce locuri dragute am gasit in jurul Bucurestiului :).

Imagini conacul Bratianu si Golescu

Prin Stefanesti, spre vila Florica

Conacul Bratianu

Primii pasi in interior

Conacul Bratianu era un conac-biblioteca. Carti si rafuri peste tot

Nu, nu sunt cartile originale

The master piece !

Wow !

In epoca, la moda erau saloanele turcesti. Evident, e unul si la Florica

Poti descoperi istoria familiei

Ion, artizanul Independentei (pe scaun) si deasupra lui Ionel, artizanul Romaniei Mari

Marele istoric Gheorghe Bratianu

Terasa conacului – superba !

Liniste. Tranchilitate. Natura

La plimbare prin parcul creat de Eliza Bratianu

Crucea initiala la mormantul lui Ion C. si Florica. Au fost transferati in cripta dupa construirea acesteia in 1921.

Trei vulturi de maestrul Mestrovic

Cripa familiei Bratianu. Din pacate, era inchisa

si bantuita de capre

Fosta Ferma Bratianu, lasata de izbeliste

Conacul Golescu

Prima scoala rurala romaneasca – deschisa de Dinicu Golescu pentru copiii din sat

Asa se scria prin scoli

Petre Grant, unul dintre urmasii Golestilor a fost un cunoscut grafician (dar si pictor, hocheist, cineast)

Terasa conacului Golescu

Imagini din inteior

Punctul de rezistenta – scara

Aici, a innoptat Carol I in drum spre Bucuresti in 1866

Muzeul Satului de la Golesti

Nu poate exista sat fara biserica

Interiorul ei

Yumiieeee