Salvati Litoralul romanesc ! Dar oare el vrea sa se salveze ?

Eforie Nord, Litoralul romanesc

O spun din capul locului. Nu am mai fost Litoralul romanesc in plin sezon din 2014. Am mai fost prin mai, pe la inceput de iunie, dar nu in plin sezon, asa ca nu pot sa va povestesc despre calitatea serviciilor, atmosfera, preturi, etc. Doar ca vad vara de vara, un ocean de ocari si injuraturi pe Facebook, dar si in presa scrisa cat de de c… este Litoralul romanesc. Pe de alta parte, tot pe acelasi Facebook si in aceeasi presa, vad oceane de poze de prin Mamaia, Eforie, Neptun, etc. Si stau sa ma intreb, sunt romanii masochisti sau Litoralul ? Tind sa cred ca adevarul este undeva la mijloc, dar din nou, nu o spun din propria experienta, ci este ceea ce banuiesc. Cred ca sunt si locuri naspa, si locuri faine. Dar per ansamblu, sunt absolut convins ca Litoralul romanesc este net sub cel bulgaresc, ca sa nu spun de Grecia, Turcia sau Egipt. Si poate nu neaparat datorita hotelurilor si serviciilor, cat mai ales a atmosferei generale si a zonelor publice.

Epoca de Aur a Litoralului Romanesc a fost candva prin anii 70. Eu am prins doar perioada de prabusire a Litoralului din anii 80, dar si atunci mi-aduc aminte ca era un soi de Paradis pe pamant – puteai gasi niste Pepsi – doar pe pile, dar gaseai. Dar perioada de glorie a Litoralului Romanesc trecuse, fusese in momentul in care s-a investit, iar structurile hoteliere erau relativ moderne pentru acea perioada, distractia era la ordinea zilei, iar preturile erau minuscule – unui somer din RFG sau Franta ii era mai ieftin sa vina la hotelul “de straini” din Romania decat sa stea acasa. Dar gloria Litoralului a venit si din faptul ca nu prea exista competitie. Franta era scumpa, Spania era inchisa datorita lui Franco, iar Portugalia datorita lui Salazar (ma rog, turistii veneau, dar nu foarte multi), Italia era regina vacantelor de mare si soare, dar evident nu era asa ieftina ca Romania. Doar litoralul iugoslav si insulele grecesti se bateau cu noi la preturi si indiscutabil ne bateau si atunci la servicii si atractii. In anii 70, Antalya era un orasel pastoral, in Sharm el-Sheikh, militarii israelieni torturau prizonieri egipteni, Hurghada era un sat de pescari, Soci era doar pentru oamenii muncii sovietici, Tunisia putini o gaseau pe harta, iar Malta nu avea plaje (nu are nici acum, in schimb, are turism).

A urmat evident prabusirea economica a anilor 80, lucru care s-a reflectat automat si in conditiile de la mare. Din ordinul tovarasului, distractia se termina fix cand ar fi trebuit sa inceapa la ora 22:00, carnea devenea o raritate prin meniurile restaurantelor, drumurile pareau bombardate, iar maturile au disparut subit de pe strazile statiunilor de Litoral lasand in urma munti de gunoaie la vedere. La fel si detergentii din hoteluri. Disparusera fara urme. Anii 90 au accelerat prabusirea prin funesta locatie de gestiune care a dus la spolierea a orice putea fi luat, smuls, dus acasa, vandut pe 5 marci germane si cam atata. Cand ne-am trezit si noi, aparusera deja Antalya, Thassos, Sharm el-Sheikh, Dubai, Hurghada, Albena, iar coasta dalmata isi revenea ca si cum n-ar fi fost nici un razboi pe acolo.

Este indiscutabil ca Litoralul romanesc are o problema cu clima si cu relieful. Daca in Egipt, sezonul tine 11 – 12 luni, daca in Turcia si sudul Greciei, tine cam 6 luni, iar in Grecia nordica, hai sa zicem vreo 4-5 luni rezonabile din punct de vedere soare si caldura, Litoralul romanesc are un sezon climatic de hai sa zicem 3 luni. Practic cei care investesc in Litoralul romanesc trebuie sa scoata in 3 luni cat scot grecii in 6 si egiptenii in 11. In plus, desi vremea poate fi rezonabila inca de pe la 1 iunie si in ultimii ani, odata cu incalzirea globala, septembrie este indiscutabil a patra luna a verii, turistii dispar ca nalucile. E drept, nici hotelierii sau celelelte facilitati nu par sa isi mai doreasca turisti, sezonul fiind declarat neoficial inchis pe 23 august. Din punct de vedere relief, din nou – compara campia searbada din spatele plajelor romanesti cu muntii spectaculosi a Campiei Dalmate, cu insulele acelea fermecatoare ale Greciei, cu muntii din sudul Antalyei. Nu exista nici o comparatie.

Dar asta inseamna ca Litoralul romanesc nu are nici o sansa, poate doar peste 50 ani cand Romania va avea 6 luni de vara ? As zice ca nu. Dar Litoralul romanesc are nevoie de lideri care sa-l reformeze, sa-l schimbe si sa exploateze ce avem, nu ce nu avem. In goana noastra de a ne compara cu Coasta de Azur, Costa del Sol si Costa del Santorini, nu aruncam un ochi ici peste garla, spre un Litoral care straluceste, atrage legiuni de turisti si aduce foarte multa valuta forte tarii – nu ne uitam spre Batumi, spre Litoralul georgian, aflat de cealalta parte a Marii Negre care de departe poate fi cel mai bun exemplu de urmat pentru Litoralul nostru. E drept, Batumi e un pic mai la sud decat Constanta, e mai degraba in dreptul Burgasului bulgaresc, dar ca si climat, media temperaturii este inferioara Constantei. Uitati-va aici la Constanta si aici la Batumi. Constanta e per ansamblu mai calda.

Ce este in spatele succesului din Georgia ? Batumi a decis sa devina un oras al tineretului, dar si al jocurilor de noroc. A investit major in infrastructura, in calitatea hotelurilor si a restaurantelor si a sistematizat intregul oras ca sa arate spectaculos – spatialitatea este la ea acasa, nu te simti inghesuit ca in statiunile romanesti. Iar zona care ar fi putut fi construita cu cap – Mamaia Nord, aduce mai degraba cu Aparatorii Patriei din Bucuresti – bloc langa bloc si deasupra un alt bloc. Nu vad nici o diferenta intre a-ti face vacanta de vara la Mamaia Nord sau in cartierul Berceni. In Mamaia, eventual simti briza marii, pentru ca oricum nu o poti vedea dintre cladiri. De cealalta parte, Batumi s-a dezvoltat pe vertical, a investit in spatii ample si a devenit capitala party-urilor din Caucaz, este un oras impregnat de cultura (mai ales vizuala) moderna si este cel mai apropiat punct de Orientul Apropiat unde poti juca la cazino si vedea femei dezbracate. Nu e nici o surpriza ca este asaltat an de an de o groaza de turisti din Orientul Apropiat, dar si din spatiul ex-sovietic. Dar din ce in ce mai mult si din Europa.

Revenind la Mamaia si la faptul ca nu exista spatii, am mai vazut o statiune bazata pe blocuri inghesuite. Se numeste Bocagrande si se afla langa orasul istoric Cartagena. Dar in Bocagrande sunt cladiri moderne din otel si sticla, un soi de zgarie nori care eventual mai dau o idee arhitectonica de modernism, iar orasul colonial Cartagena, unul dintre cele mai frumoase din America de Sud e la 2 km, pe cand la noi, destinatia super-premium Mamaia Nord pare sa fi fost gandita de arhitectii cartierului-dormitor Pantelimon, adusi de developerii romani direct de la pensie. Constanta de asemenea nu are nici o sansa. Este un oras comunist 100%, cu un centru vechi destul de limitat si fara nimic deosebit. Am auzit ca in ultimii ani l-au refacut, ultima oara cand am fost acolo parea mai distrus ca Pompei, dar si asa, nu cred ca acum se roteste dupa soare.

Sa mai luam un exemplu. Sopot in Polonia, la Marea Baltica. Acolo au cu bunavointa o luna de sezon si totusi vin nu mai putin de 2 milioane de turisti dintre care destul de multi straini (pe Litoralul romanesc cica vin cam 1,2 milioane oameni). Si nu, nu prea se baga mai nimeni in apa marii ca Baltica e rece), vin pentru distractie, vin pentru natura, vin pentru restaurante, baruri si cazino. Si, da in Sopot vin mai multi turisti decat vin de la Mamaia pana la Vama Veche. Nu am cifrele de la Jurmala, in Letonia, dar nu m-as mira ca sunt destul de mari comparativ cu Litoralul romanesc.

Deci are Litoralul vreo sansa sau nu ? Pai in primul rand, ministerul care are teoretic in responsabilitate si cresterea turismului ar trebui impreuna cu patronatele din zona si cu autoritatile locale sa gandeasca o strategie care in primul rand trebuie sa raspunda la o intrebare de baza –  ce vrea sa fie Litoralul romanesc ? Daca vrea sa fie refugiul de weekend al bucurestenilor intre 1 iulie si 23 august, e ok, poate fi o solutie, dar atunci nu ne mai plangem ca vrem turisti. Ideal ar fi ca sa nu mai fie santiere vara, sa se mai asfalteze ici si colo si eventual sa se gandeasca un pic la managementul masinilor – vazuta din avion Mamaia nu pare o statiune, ci mai degraba o imensa parcare. Un extraterestru aparut prin zona ar crede ca aici sunt parcate masinile constantenilor si s-ar minuna cate masini au acestia. Daca vrei insa sa aduci turisti straini, atunci trebuie sa faci cu totul si cu totul altceva.

Sa devenim o Antalye, o Hurghada, nu avem nici o sansa pana cand va veni apocalipsa climatica si ar fi vara eterna in spatiul carpato-danubiano si mai ales pontic. Dar in munca de pozitionare trebuie sa incluzi si o analiza profesionista a competitiei din zona, a dorintelor consumatorilor de turism din Europa si in special, Orientul Apropiat si sa decizi clar ce vrem sa fie Litoralul romanesc – party & sex seaside, raiul pensionarilor scapatati din Europa Occidentala, Las Vegasul Estului Europei, cea mai tare destinatie de spa a regiunii (deh, avem si niste namol tip Marea Moarta la Techirghiol), ce ? Si absolut tot ce se face si se gandeste trebuie sa reiasa din aceasta pozitionare.

In gandire, mi se pare absolut critic tinand cont din nou de climatul zonei (din pacate, este critic) sa te gandesti la ceva care sa prelungeasca sezonul, la o pozitionare care sa excluda scaldatul in apa marii, sau, hai, sa n-o excluda, dar sa nu fie principala atractie. Daca vrei sa ai preturi rezonabile, trebuie ca hotelurile sa fie pline din aprilie sau mai pana in octombrie si daca vrei sa ai o forta de munca cat de cat bine pregatita si profesionista nu poti sa-i oferi un contract de doar 2 luni si restul de 10 luni sa le recomanzi sa se ocupe de altceva. Poate ca student o mai faci in vacanta, dar dupa aia nici ca te mai intereseaza.

Exista posibilitatea ca actualele statiuni sa fie aduse la standardele anului 2021 ? Nu stiu, chiar nu stiu, doar niste arhitecti buni ar putea spune asta, dar foarte dificil. Si din nou, nu e vorba doar de hoteluri, ci si de densitatea lor, spatii verzi, spatii publice, spatii de shopping si de iesit la plimbare, diverse atractii turistice care trebuie construite si gandite. Si totul in jurul ideeii de ce vrea Litoralul romanesc sa spuna si ce clienti sa atraga. Il vrei pe party ? Construiesti cluburi dupa cluburi, baruri dupa baruri, cu hoteluri in culori psihadelice. Il vrei pe spa ? Construiesti spa-uri, complexe de recuperare, eventual creezi mini-statiuni complet zen (yoga, ommm, recuperare, etc). Il vrei pe jocuri de noroc – have a look at Macao si atrage cei mai mari investitori.

Din pacate, cam in toate exemplele de succes pe care le-am vazut s-a bagat statul, s-a bagat zdravan, atat cu bani (infrastructura e cheie, dar si stimulentele fiscal), cat si cu stabilirea unei directii. S-a implicat (si aici ma refer la autoritatile locale) in curatenie, eliberare de certificate de constructii, atragere investitori, amenajare de spatii publice. LItoralul romanesc nu are efectiv locul de a avea mega-resorturi cum sunt in Turcia, Egipt sau Tunisia, pur si simplu nu e loc (sa demolezi o statiune ca Mamaia si s-o iei de la zero e un pic cam scump), dar exista numeroase exemple de-a lungul si latul planetei de success cu hoteluri mai micute. Mai e inca o chestie – nu trebuie sa inventezi roata. Trebuie sa te inspiri de la ce au facut altii si sa te gandesti pe ce nisa sa te bagi. Acum cativa ani, am avut privilegiul sa ma intalnesc cu primarul de la Oradea (actualul presedinte al Consiliului Judetean Bihor – d. Bolojan) care a spus-o foarte clar – ma uit la orase similare din Europa, vad care e best practice si aplic asta la Oradea.

Dar pentru asta ar trebui sa avem o autoritate centrala pentru turism si o echipa puternica, dedicata si hotarata la nivel local. La nivel central, nu avem, ce e la Constanta, habar n-am. Dar nu pare sa existe.

Asa ca nu trebuie ca investitorii de pe litoral sa se mire de ce romanii iau cu asalt Grecia indiferent de conditiile de intrare, teste, sosele bulgaresti, epidemii sau crize economice. Si ca numarul de turisti straini ii numeri pe degete…

Aparatorii Patriei ? Nu, Mamaia de „lux”