La aproape 90 de kilometri sud-vest de capitala Priștina se află Prizren, perla Kosovo situată pe malurile râului Bistrica. Prizren este un oraș cu clădiri vechi, tradiționale fiind supranumit și capitala istorică a statului Kosovo. Săpăturile arheologice arată că zona a fost locuită încă din Epoca de Bronz iar prima atestare documentară este din jurul anului 1000 când purta numele de Prisdriana. Astăzi Prizren are aproximativ 85.000 de locuitori fiind al doilea oraș ca mărime din Kosovo.
Centrul vechi al orașului este o bijuterie, probabil că multe din clădiri sunt patrimoniu Mondial UNESCO. Și merită fără doar și poate această certificare. Unul din simbolurile orașului este Podul de Piatră construit inițial în secolul al XVI-lea dar refăcut după inundatiile din 1979. Este acel pod de piatră caracteristic acestei regiuni, pe care l-am mai întâlnit și în țările vecine – în Macedonia la Skopje iar în Bosnia la Mostar și Sarajevo.
Un alt simbol al orașului este Moscheea Sinan Pașa ridicată chiar de Sinan Pașa în anul 1615, având pereții pictați cu motive florale și versuri din Coran.
Punctul zero al centrul vechi este „Tregu I Shadirvanit” adică Piața Shadirvan-ului sau mai pe românește Piata Fântânii. Se spune că cine bea apă din acea fântână va reveni la Prizren. Sunt multe „shadirvani” pentru că fiecare moschee are propriul „shadirvan” adica propria fântână. Aceste „shadirvani” au fost construite ca locuri de spălare și de purificare înainte de a merge la rugăciune. Pentru că acum sute de ani nu le putea explica oamenilor din popor de ce trebuie să fie atenți la igiena personală și că trebuie periodic să se spele. Atunci clericii au ajuns la această găselniță. Astfel omul din popor a întețeles că nu are voie să meargă la rugăciune fără să se purifice, adică să se spele pe față, pe mâini și pe picioare. În general apa este și potabilă așa că puteau să își potolească și setea.
Chiar lângă moschee se află „Fântâna lui Sinan Pașa” – „Shatervani I Sinan Pashes” de care am profitat din plin pentru a mă racori și pentru a-mi potoli setea în cu apă rece îm acea călduroasă zi de septembrie.
Un alt loc important în Prizren este fortăreața „Kaljaja” cunoscută și ca „Fortăreața lui Dușan”, cetate înalțată în secolul al XII-lea pe vârful colinei Sar de către fostul împarat Ștefan Dușan. Din păcate datorită timpului limitat nu am ajuns să urcăm pe colină pentru a vizita acest simbol al orașului.
A fost o plăcere să ne plimbăm prin centrul vechi al orașului, pe străduțe înguste străjuite de clădiri vechi. Un lucru nemaiîntâlnit a fost faptul că aproape toți arborii din centrul vechi aveau tulpinile îmbrăcate într-un fel de dantelă colorată de diferite culori. Cred că este un simbol al orașului Prizren.
Food, drinks & souvenirs
Din nou rubrica atât de dragă mie.
În Kosovo se mănâncă bine, bucătăria kosovară fiind influențată de bucătăriile albaneze, sârbe, italiene și turcești. Dacă mergi la restaurant te vei întâni însă și cu produse pe care le-ai savurat în țara noastră (sau cu care ne mândrim în bucătăria românească dar de fapt sunt de proveniență turcească)
Nu poți pleca din Kosovo până nu guști o „Pite Me Mish” cunoscut și ca „Byrek Me Mish”, o plăcintă umplută cu un amestec de carne, brânză sărată, cartofi și ceapă verde. În Kosovo trebuie neapărat să savurezi o flia, un fel de lasagna albaneză formată din niște foi suprapuse umplute cu smântână care se servesc cu legume asortate, gem, miere sau iaurt.
Iar influența turcească nu este de neglijat, prin urmare în Kosovo te vei putea delecta cu o porție din tradiționalul Kebab (un fel de mici pe țepușă dar cu carne de vită și oaie) sau Sujuk, acel cârnaț cunoscut la noi în țară sub numele de ghiuden (evident tot din carne de vită și oaie).
Iar dacă ai mâncat bine nu poți rata dulciurile atât de faimoase în Orient: baclavaua, rahatul și halvaua nu lipsesc de la niciun desert tradițional.
Regăsești aici și preparatele specifice zonei Balcanilor, fie că e vorba de sarme (la noi sarmale dar în zona Banatului li se mai spune tot așa), ardei umpluți, celebrii cepavcici (acei mititei despre care se spune că sunt la ei acasă în Bosnia), Gjuvec, un fel de „ghiveci” care conține pe lângă carne roșii, ciuperci, măsline și ceapă – „Gjuvec” în limba turcă înseamnă „tocană” – de unde și termenul folosit la noi în țară – „ghiveci”.
Nu poate lipsi din peisaj nici celebrul Ajvar, acea zacuscă omniprezentă în toată zona balcanilor.
Kosovarii sunt în proporție de peste 95% musulmani dar asta nu îi face să refuze micile plăceri ale vieții. Birra Peja este una din cele mai cunoscute mărci de bere locală, produsă de Peja Pivovara Kosovara adică de Fabrica Kosovară de Bere Peja. Este o bere bună și ușoară. Dacă ești amator de vinuri bune trebuie să știi că în Kosovo se fabrică vin, una din cele mai celebre podgorii este Podgoria Stone Castle.
Dacă vrei ceva mai light, nu uita te băutura tradițională Bozë, o băutură fermentată nealcoolică la fabricarea căreia se folosește făină, drojdie și mălai. Este o băutură care seamănă izbitor cu Braga care în țara noastră se mai putea consuma cu ani în urmă în zona Dobrogei dar și la Drobeta Turnu Severin.
Dacă își place Ayran-ul îl vei găsi aici sub numele de Dhallë. Este acel preparat fabricat din iaurt, apă carbogazoasă, cu adaos de sare, piper și mentă.
Iar dacă vrei ceva cu „cifră octanică” mai ridicată, poți alege o sticlă de Rakia, acea băutură înrudită cu Raki-ul turcesc sau cu Ouzo-ul grecesc, dublu distilat de struguri cu anason.
Dacă vrei ca peste ani să nu uiți că ai vizitat cel mai tânăr stat al Europei poți alege un obiect de artizanat sau o carpetă cu motive tradiționale. Sau poți alege un obiect care are imprimat steagul micii țări balcanice. Cât despre tricouri și șepci cu steagul Kosovo trebuie să fi mai rezervat mai ales dacă locuiești într-o zonă unde există minoritate sârbă fiindcă s-ar putea să ai parte de o vizită la „urgențe” 😊
Epilog
Kosovo a fost fără doar și poate una din cele mai frumoase surprize pe care le-am avut în călătoriile noastre. Mă așteptam la o țară săracă, cu drumuri proaste, eventual cu ceva tancuri pe străzi…. nimic din asta – în realitate este o țară care s-a dezvoltat rapid odată cu terminarea războiului (evident cu ajutor american) și care evoluează spre o țară modernă, europeană, care aspiră să devină membru al Uniunii Europene chiar dacă momentan nu întrunește condițiile. E o țară care încearcă să exploateze și turistic resursele naturale pe care le are. Fiind o țară predominant muntoasă, Kosovo dorește să devină un punct de referință pentru cei pasionați de drumeții montane și visează să devină și un punct de atracție pentru sporturile de iarnă.
Așa că dacă treci prin zonă – fie vară, fie iarnă, Kosovo te așteaptă !
Imagini Prizren, Kosovo
Arhitectura traditionala islamica
Prin centrul vechi
Una din putinele biserici ortodoxe ramase in picioare
Moscheea Sinan Pasa
Pitorescul Prizren
Moscheea si podul Sinan Pasa in stil otoman
Pomii cu dantela din Prizren