M-am gandit ca in perioada urmatoare sa va povestesc cateva dintre obiceiurile mai mult sau mai putin stranii la care am asistat de-a lungul si de-a latul planetei. Pentru ca oriunde te duci, descoperi traditii diferite, culturi diferite, povesti diferite, unele ciudate, altele apropiate, unele respingatoare, altele atragatoare. Unele au de-a face cu evenimente personale (gen nasteri, inmormantari sau momentul in care ajungi la un anumit statut social) sau evenimente locale sau nationale. Iar astazi m-am gandit sa va povestesc despre un ritual ceva mai sangeros si anume ceremonialul de sarit peste vite al tribului hamer din Etiopia de Sud.

Etiopia de Sud continua sa fie o zona dominata de triburi care isi pastreaza traditiile ancestrale. Desi o sa mai vezi ici si colo cate un telefon mobil Nokia, unele triburi continua sa fie semi-nomade, femeile sa se expuna la bustul gol, iar cocioabele in care traiesc sa fie facute dintr-o combinatie de chirpici si vreascuri. Evident, sunt cateva triburi care au trecut la ortodoxie si sunt sa zicem in rand cu lumea, dar continua sa existe mai multe triburi care tin cu dintii de obiceiurile proprii. Si desi sunt raspanditi pe o raza destul de redusa, sunt extrem de diferiti, cu obiecte de podoaba extrem de diferite si obiceiuri diferite.

Unul dintre cele mai importante triburi din zona se numesc “hamer”. Nu, nu are nimic comun cu ciocanul si nici cu masina, pur si simplu acesta e numele lor din mosi stramosi. Atat femeile, cat si barbatii circula in sus si in jos, dezbracati pana la brau, doar cand se duc la celebrul targ de la Key Afer unde se strang comercianti si cumparatori din toate triburile isi pun fara prea multa tragere de inima un tricou jerpelit pe ei.

Dar nu despre asta voiam sa va povestesc, dar despre cel mai important moment din viata unui barbat. Nu, nu e vorba de casatorie, nasterea vreunui copil sau divortul soacrei, ci asa numitul “bull jumping ceremony” – ceremonia de saritura peste vaci. Este momentul in care intreaga comunitate il recunoaste ca fiind barbat cu toate drepturile si poate sa-si ia prima nevasta. Hammerii pot sa-si ia pana la 3 neveste, dar prima este aleasa de tata, iar tanarul, dupa ce capata practica in intrebuintarea primei neveste, e destul de copt sa-si mai ia inca doua de capul lui. Dar acest ritual nu este deloc simplu – trebuie sa alerge dus-intors de 2 ori pe spatele unor vaci. Complet nud, asa cum l-a facut mama lui. Vacile astea nu sunt lasate asa de izbeliste, prietenii si rudele din sat tin de vaci sa stea una langa alta ca si cartile in biblioteca, dar chiar si asa nu este deloc usor sa alergi gol pe spinarea vacilor. Riscul este sa cazi de pe vaca si atunci ai picat examenul barbatiei, dar si banii si resursele pe care le-ai pus la bataie pentru ca trebuie sa dai de mancare la tot satul J. Evident, peste ceva timp poti sa alergi din nou, dar alti bani, alta distractie si potentiala nevasta poate ajunge in coliba altuia care si-a pastrat echilibrul pe vaci inaintea ta.

Asta ar fi un obicei doar haios daca nu ar fi precedat de un obicei sangeros. Pentru ca barbatul sa poata alerga peste vaci, rubedeniile sale de sex feminine (surori, verisoare, matusi, etc, dar nu mama) trebuie sa fie biciuite – nu se foloseste un bici propriu-zis, ci mai degraba niste nuiele relativ grosute, dar cele care le lovesc pe spate trebuie sa dea cu putere incat sa rupa nuiaua pe spatele fetei. La propriu, nu la figurat. Altfel, probabil este luat de pampalau.

Ce am citit este ca acest obicei vine din nevoia femeilor de a fi protejate. Da, suna straniu, le bati in sange (le raman urme serioase pe spate, majoritatea sangerande), dar scopul este de protectie. La hameri, barbatii se casatoresc la o varsta mai inaintata – gen 20, chiar si spre 30 am auzit, iar femeile pana in 18 ani, asa ca multe dintre ele pot ramane vaduve – barbatii trebuie sa umble mai mult dupa mancare, sa hraneasca vacile, iar riscurile sunt majore – fie poate fi omorat de vreun individ din alt trib care pofteste la vacile omului sau pe vremuri putea fi mancat de vreun leu sau alta jivina. Asa ca numarul de vaduve in tribul hamer este disproportionat de mare (ideea cu 3 neveste este si ca una din ele este de multe ori o vaduva, eventual vaduva fratelui). Ei bine, daca fetele nu sunt biciuite in sange, baiatul nu poate sari peste vaci, nu are voie. Daca nu sare peste vaci, nu este recunoscut ca fiind barbat si deci nu se poate casatori. Iar pentru sacrificiul fetelor, el le ramane dator de-a pururi. Indiferent de ce problema au, el este obligat moral sa le ajute, nu conteaza ce si cum.

Ceremonia respectiva a devenit extrem de populara printre turisti. Turistii care ajung in sudul Etiopiei (si nu sunt chiar extrem de putini) evident intreaba de ceremonie, iar ghidul se intereseaza prin zona daca e vreuna. Daca ai noroc sa fie vreuna, te poti duce fara probleme (si asa e tot satul), daca nu, ghinion. Eu am fost de 2 ori in Etiopia de Sud, prima oara nu am prins, a doua oara, da, asa ca nu e garantat decat daca astepti cateva zile, daca ai un program fix, e la plezneala.

Dar aparitia turistilor curiosi a dus la anumite deviatii de la traditie. Unii au vrut sa se dezbrace si ei sa sara peste vaci. Pentru asta platea localnice sa fie biciuite pentru el – in general, sora sau verisoara respectivului ori nu era prin zona, ori prefera sa nu plece cu spatele plin de sange din Africa. Altii, un pic mai sadici, chiar plateau niste fete pentru ca personal sa rupa nuielele pe spatele lor. Pana la urma, batranii satelor s-au intalnit si au horarat sa puna punct tuturor aceste deviatii. Strainii nu vor mai alerga goi pe spinarile vacilor, iar spinarile hameritelor nu vor mai fi insangerate de vreun mzungu. In schimb, pot sa asiste, sa filmeze, sa pozeze dupa pofta inimii, dar sa nu interfereze. Corect ! La ceremonia la care am asistat, niste frantuzoaice au inceput sa planga si sa protesteze impotriva biciuirii fetelor, asa ca au fost luate pe sus si prompt evacuate de la ceremonie.

Cum decurge o astfel de ceremonie ? Undeva langa sat, intr-o poienita (zona este destul de arida, asa ca nu e greu sa gasesti un loc plin de colb) este strans tot satul. E mancare si bautura (un soi de bere dubioasa  din sorg de culoarea namolului in niste galeti care par sa nu fi fost niciodata spalate, ma rog, raul e destul de departe). Nu am gustat, dar cei care au gustat mi-au spus ca alcoolul este extrem de slab, dar nefiind obisnuite, fetele pareau extrem de high – si nu folosesc droguri, khat-ul ala care il mesteca e apa de ploaie.

Pre-evenimentul este extrem de segregat – pe sexe si pe nationalitati. Fetele si femeile danseaza fara incetare, impulsionate de potiunea magica, purtand de gat, maini si gleze niste zdranganele care se aud la kilometri departare, capabile sa alunge orice adunatura de lei flamanzi. In plus, sufla cu toata puterea in niste trambite ca niste goarne. Danseaza mai mult sau mai putin desculte in colb, zdrangandind si trambitand in continuu. Barbatii se strang gramada in jurul candidatului la barbatie si ii dau zeci si zeci de sfaturi in timp ce-l tund. Stau ca si cum l-ar proteja, stansi intr-o gramada ordonata, iar daca vreun turist se apropie prea mult, il alunga cu un raget leonin. Iar turistii se invart in jur, incercand sa prinda fotografia perfecta in care sa apara doar localnici si nu vreun alb ratacit in cadru.

Dupa o perioada, cativa baietandrii aduc vacile ca la parada si se duc sa le pregateasca. Barbatii termin cu sfaturile, tipul cu care m-am pozat inainte de a se dezbraca pare sa aibe capul calendar, iar batatorii profesionisti isi pregatesc nuiele. Nu, nu este ceva organizat, deodata toti turistii o iau la fuga, incercand sa prinda vreo hamerita bine altoita. Si sunt destule. Cele mai batrane, cu experienta ceremoniilor au spatele plin de urmele nuielelor – pare un pic ciudat, dar fetele incearca sa-si pastreze cicatricile pe termen lung, numarul si profunzimea ranilor sunt o forma de mandrie, cu cat mai multe, cu atat sunt mai bine vazute in comunitate. Si inteleg ca isi pun un soi de lut dupa ce rana e deschisa pentru ca cicatricile sa ramana pe termen foarte lung. Lutul e folosit si la alta forma de infrumusetare – hameritele le recunosti din 1000 prin zona tribala a sudului, imbracate sau dezbracate prin faptul ca au parul rosu – nu, nu de la stramosi, ci prin faptul ca si-l vopsesc cu ceva pigment natural combinat cu lutul atoatefolositor.

Biciuirea cum ziceam nu este organizata. Intr-un colt, o fata, dupa un tufis o alta, si  asa mai departe, Inainte de flagelare am vazut vreo doua adolescente virgine (adica cu spatele virgin, pielea era complet neteda, se parea ca sunt la prima biciuire) care pareau cam stresate. Le-am vazut apoi luand primele nuiele pe spate, pareau in transa de la berea de sorg. De altfel, fetele ii “ataca” pe biciuitor – sar in fata lui, sufla in trambitele alea de sa-si verse plamanii si dupa fiecare lovitura se uita cat de mare e urma si continua sa-l atate – probabil zic ceva de genul “bai, atata poti ? Da, mai tare sa sara sangele pana pe vaca”.

Evident, episodul biciuirii nu dureaza prea mult, vreo 10 minute, apoi fetele isi arata cu mandrie urmele insangerate unei alteia si urmeaza apogeul … alergatul peste vaci. Cum ziceam, vreo 5-6 vaci sunt puse lipte una langa alta, tinute strans de fanii junelui care ia aer si top, pe spatele primei vaci. Va cadea, nu va cadea ? Pare insa bine antrenat, tipul e ok, asa ca spre fericirea generala, alearga pe spatele vacilor de 2 ori dus-intors. Nu stiu vacile cat de fericite au fost, dar nu au parut sa protesteze.

Ceremonia s-a terminat destul de brusc la apus de soare. Lumea s-a strans in jurul ceaunelor care ardeau cu tot soiul de bunatati locale (din cate am inteles, a fost cinstea noului barbat), fetele si-au mai complimentat cicatricile una alteia, barbatii au plecat multumiti la colibele lor, iar turistii pozau un apus maret de soare.

Cam asa hamerii ajung barbati… iar fetele lor barbate …

Imagini Ceremonia Sariturii peste vaci si de biciuire a fetelor in tribul Hamer

Cam asa arata un sat hamer

Comitetul de primire nu pare prea entuziast

Asta este coafura tipica a hameritelor

Iti vine sa zambesti cand ai un Nokia langa san 🙂

Dupa sat, am mers si la ceremonie… unde fetele se incalzesc cu ceva bere de culoarea namolului

O mandra veterana a ceremoniilor

Si o junioara

Junele dornic sa fie promovat la nivelul de barbat

Fetele au inceput balul

Si s-au pus pe cantat si zdranganind asurzitor

Iar trambitele astea sunt ceva

Sperie orice leu

Intre timp barbatii il boscorodesc pe tanarul candidat

Unii il tund

Cam stressata. Se pregatea pentru prima biciuire din viata

Gat. Ras, tund, frezat, dezbracat gata de sarit peste vaca

Dar nu inainte ca fetele sa nu o ia pe spinare

Tipa, il atata, mai sufla si in trambita

Asa ca e timpul sa rupi nuiaua pe ea

Prima reactie – bai, a fost adanca ? E semnul corespunzator ?

Hai bre, vreau un bici pe spate !

Mai sa-si dea ea singura

Decoratii noi pe spate. E timpul sa dirijam circulatia vitelor

In zgomot de trambite, bietele vite, confuze sunt indreptate spre locul X

Asa. Mai la stanga, mai la dreapta

Climaxul, e timpul adevarului… va traversa spinarile de vaci sau nu ?

Tipul e bine antrenat 🙂 A reusit cu gratie !

Asa ca toata lumea pleaca fericita acasa … unele cu decoratii noi

A mai apus odata soarele in Africa …