Candva prin anii 2000 si chiar in primii ani de blog eram intrebat daca sunt milionar – cum altfel imi puteam permite sa zbor cu avionul in Thailanda, Indonezia, Peru sau India la inceput de anii 2000 cand daca prindeai vreun bilet de avion a carui pret era format din 3 cifre si nu 4, simteai ca l-ai prins pe Dumnezeu de un picior – ma refer la zborurile lungi. Si raspunsul era simplu – eu calatoream mult in interes de serviciu, eram membru la programele de loializare ale companiilor aeriene, acumulam mile in interes de serviciu si apoi le “cheltuiam” pe zboruri transcontinentale si nu numai. Si odata ajuns acolo, nu era turismul de masa de azi, asa ca preturile erau foarte mici – mi-aduc aminte nu dadeam mai mult de 25 dolari pe o dubla (cu mic dejun) in Indonezia sau Thailanda si conditiile erau chiar foarte bune – azi cu 25 dolari stai in cine stie ce serparie.
Dar pentru a acumula destule mile sa pot zbura departe, devenisem un expert al acumularii de mile. Daca ma sculai la orice ora din zi si din noapte si ma intrebai ce hoteluri sau rent-a-car sau mai stiu eu ce iti ofera mile pe programul X, stiam. Inclusiv promotiile :). Pentru ca puteai si poti si in ziua de azi sa acumulezi mile nu numai pe zborurile propriu-zise, ci si de la diversi parteneri – hoteluri, rent-a-car, asigurari, etc, etc.
Primul program de loializare unde am tot acumulat mile era Qualiflyer al defunctului Swiss Air. Mi-aduc aminte printre membrii se aflau raposatii Swissair si SABENA, dar si Austrian Airlines, Turkish Airlines, Hilton, Avis Rent-a-Car, etc. Practic primul meu zbor “pe mile” a fost in 1999 cand am zburat dus la Lisabona si retur din Madrid. Am avut nevoie de 30.000 mile pentru ca nu erau locuri “free” la economy, asa ca am zburat in style – in business class. De asemenea cand am omorat ultimele mile pe Qualiflyer inainte de desfintare, am zburat tot la business class cu Turkish Airlines la Bangkok intr-o vacanta care imi este extrem de draga in amintiri.
Cum ziceam, vanam partenerii – si erau o groaza, dar de multi nu prea puteam sa le folosesc serviciile – pentru ca existau o gramada de parteneri locali din Elvetia, Austria, Belgia si nu numai – resorturi, restaurante, etc, etc unde puteai sa acumulezi mile, dar indiscutabil nu ajungeam sa le folosesc serviciile. Si apoi ma gandeam cu tristete ca de ce nu or fi si parteneri romani. Dar pe atunci chiar nu era cine (e drept, daca stateai la fostul Holiday Inn Sinaia de exemplu, capatai mile, dar hotelurile de “retea” din Romania le numarai pe degete).
A aparut si programul TAROM – Smart Miles, dar evident, transportatorul de stat nu s-a chinuit sa adauge parteneri. Era TAROM cu TAROM. Am zburat cu Smart Miles la Cairo / Amman, la Beirut si la … Tg. Mures inainte ca Smart Miles sa fie inghitit de “Flying Blue”, programul de loializare al Air France – KLM si de prin 2009 sau 2010 si al TAROM. De fapt, e ceva ca programul de loializare al TAROM sa fie unul dintre cele mai importante programe de loializare de pasageri aeriene din lume, dar evident, TAROM habar n-are cum sa-l exploateze in interesul de a loializa pasageri. Norocul lor ca Air France si KLM stiu.
Acum cativa ani, a aparut si primul partener roman – Banca Transilvania printr-un card de credit co-branded BT si Flying Blue. Evident, nu sunt eligibil sa primesc un astfel de card, nu indeplinesc nu stiu care din cele 150 conditii pentru a putea fi binecuvantat cu un card BT Flying Blue, dar asta e. Oricum, cele mai multe mile tot pe Flying Blue am … am devenit fan dupa disparitia Qualiflyer in 2001. Mai intai, membru al Flying Dutchman, programul KLM si dupa ce KLM si Air France s-au unificat, membru al programului comun Flying Blue. Si am vreo 250,000 mile daca tin eu bine minte si nivelul Gold cu beneficiile de rigoare (check in la business class, acces la business lounge cu inca o persoana, acces preferential in aeroport, un bagaj de cala in plus).
Asa ca evident continui sa urmaresc ce se intampla cu programele de loializare, dar nu la fel de interns ca acum 2 decenii.
Din lumea programelor de loializarea, stirea saptamanii trecute a fost ca pentru prima oara in istorie, o entitate turistica din Romania a devenit membru – partner al unui program de loializare la nivel global – e vorba de un resort numit Singureni Manor care are niste cai superbi si se afla undeva pe langa Bucuresti pe drumul spre Alexandria. Si incepand de zilele acestea, daca stai la Singureni Manor vei putea acumula mile pe Flying Blue. Nu stiu cum arata Singureni Manor, n-am fost niciodata, probabil vreodata voi ajunge si pana acolo (sau poate nu), dar din povestile celor care l-au vizitat mi-au spus ca arata chiar bine.
Ideea este ca pentru fiecare euro cheltuit la Singureni Manor, primesti o mila Flying Blue. Daca in plus, platesti cu cardul de credit Banca Transilvania / Flying Blue, primesti inca mai multe mile prin programul acestui card de credit. Ce trebuie sa faci este ca la check out sa prezinti cardul Flying Blue sa iti crediteze milele – eu zic sa-l arati si la check-in ca nu strica deloc.
Din comunicatul de presa primit de la Nicoleta, Razvan Radut, seful Air France / KLM din Romania spune ca Singureni Manor este “primul partener din Romania”. Primul pentru mine suna ca e primul, nu si ultimul, asa ca sper sa mai apara parteneri Flying Blue in Romania. Si cumva sa-mi indeplineasca o dorinta de demult – sa vad parteneri romani intr-un program mondial de loializare a pasagerilor aerieni. Sa fie intr-un ceas bun.
