Mâine începe din ce în ce mai perimatul Târg de Turism al României

Mâine începe Târgul de Turism al României, celebrul TTR. Celebru pentru că la un moment dat era un eveniment de prim ordin pentru turism, iar astăzi este din ce în ce mai perimat și trist. Da, dacă vă duceți o să vedeți încă lumini, culori, eventual standuri mari și poate eventualele dansuri populare sau din buric, dar TTR este o oportunitate, una din extrem de multele oportunități ratate de promovare a turismului românesc. Și deși nu a avut niciodată acest obiectiv în prim-plan, încet, încet, TTR își pierde și principalul motiv de a fi pentru publicul larg – vânzarea de produse turistice.

Spre deosebire de imensa majoritate a târgurilor de turism din țările Europei, Târgul de la Bucureşti a avut dintotdeauna rolul primordial de bazar. Era locul în care bucureștenii dădeau năvală să își cumpere vacanțe. Da, asta era prin anii 2000, când internetul nu prea era dezvoltat, puțini știau cum se deschide un laptop și turismul se vindea face to face (cine primea ofertele pe fax era deja un avangardist). Agențiile de turism mici și mari se buluceau la târg, clienții, de asemenea, pentru că agențiile îi învățaseră că de târg se dau o grămadă de reduceri de prețuri – obiceiul se perpetuează și în ziua de azi, perioada de târg este un soi de Black Friday în turism – dacă intri pe site-urile sau paginile de Facebook ale agențiilor de turism, vei vedea o grămadă de prețuri mai mult sau mai puțin promoționale. Din perioada de aur a anilor 2000 – 2002 – 2005, iaca, suntem în anul de grație 2023, am trecut printr-o pandemie și oamenii își cumpără vacanțele on-line din ce în ce mai mult – fie că își cumpără direct de pe site-urile companiilor aeriene, de la hoteluri sau de la agenții de turism care și-au mutat agențiile de pe stradă în clădiri de birouri și care sunt sunate cu rugămintea să dea oferta pe mail. În condițiile astea, cine mai vine la Romexpo să-și cumpere o vacanță? Nu prea mulți, și cei care vin sunt în general cei ce dau 100-200 de euro pe o vacanță, pentru că încă nu au înțeles cum e cu computerul și internetul, oameni în vârstă.

Romexpo anunța cu emfază în 2019 (ultimul TTR petrecut în condiții normale, cel din 2020 s-a petrecut sub spectrul pandemiei și discuțiile nu erau despre unde să-ți faci vacanța, ci mai degrabă când ne închid `ăștia”) că au fost 21.500 de vizitatori. Din ăștia, probabil mai mult de o treime erau pensionari care veneau să-și umple sacoșele cu pliante cu poze color frumoase, altă treime fie oameni care au venit să vadă și ei ce și cum, dar și oameni cu tangente mai mari sau mai mici cu industria, așa că probabil mai puțin de o treime au venit chiar interesați să cumpere. Nu știu câți chiar au cumpărat, că nu întotdeauna găsești să cumperi la prețul pe care îl vrei.

În consecință, nu e nicio surpriză că agenții foarte mari, precum Paralela 45, Cocktail, Hello, EXIMTUR, Happy, Paradis sau altele care erau stâlpii târgului, au spus pas – nu cred că nicio agenție care vine la târg să vândă nu își va scoate banii – de ROI nici să nu vorbesc – pentru că de banii pe care îi dai pe închiriere stand, construcție stand, plată angajați care vin să muncească în weekend, lipsă angajați de la birou (că pe cei de la birou îi duci la târg, nu angajezi alții noi), broșuri, fursecuri etc., mai bine faci o campanie online de îți aduce de 30 de ori mai multe vânzări. Da, unii vin doar să fie văzuți, dar rezultatul comercial este întotdeauna negativ.

Se spune că târgul ar fi o metodă de promovare a produselor tale, ale destinațiilor etc. Hai să fim serioși, 21.000 de oameni în cel mai de succes târg din ultimii ani reprezintă 0,09% din populația Bucureștiului și a zonei înconjurătoare și probabil cam 0,05% dintre cei care chiar călătoresc și locuiesc prin zonă.

Dar atunci de ce au loc târguri de turism în toată lumea, că probabil situația e aceeași? BIT, târgul de turism de la Milano, a raportat 41.000 de vizitatori la o populație de 3,4 milioane de oameni (toată zona metropolitană). Cifrele sunt la fel de nesemnificative. De fapt, nici nu cred că la târgul din Milano se vând sejururi cu autobuzul în Tunisia. La Budapesta (târg care are loc în același timp cu cel de la Bucureşti și care în 2019 a raportat 35.000 de vizitatori), nu se vând produse turistice. Sunt doar prezentate.

Motivul nr. 1 al unui târg turistic este cel profesional. Este locul în care oamenii care lucrează în turism vin pentru contacte, pentru a descoperi care sunt ultimele tendințe în turism, pentru a se întâlni cu furnizori vechi și a descoperi furnizori noi, și pentru a socializa – industria asta a turismului e plină de oameni de viață și simpatici, iar petrecerile în serile de târg se țin lanț.

Dar acest lucru nu este absolut deloc în atenția ROMEXPO. Principalul motiv pentru care un târg de turism ar trebui să existe nu este în atenția onor celei mai mari companii de expoziții din România. Pentru că dacă ar fi, cel puțin prima zi din târg ar fi dedicată celor care lucrează în industrie –  la târgurile profesioniste din Europa, Africa și Asia unde este acceptat și public, cel puțin primele două zile sunt pentru întâlniri business to business).

Ce își doresc agențiile de turism participante ? Să vândă pachete și să fie mai cunoscute. În momentul în care vin maximum 20.000 de oameni, dintre care mulți nu vor cumpăra niciodată, iar expunerea e de maximum câteva mii de oameni (adică, un pic mai puțin decât vizibilitatea unei singure postări de blogger sau instagramer mediu), să dai mii sau zeci de mii de dolari înseamnă bani aruncați pe fereastră.

Ce vor birourile de promovare ? Vizibilitate și să furnizeze informații despre destinații către marele public, precum și întâlniri de afaceri. Marele public este, cum am spus, micul public, iar întâlniri de afaceri vor fi făcute doar dacă vor fi aranjate în prealabil și vor face evenimente conexe. Că să vă spun un secret – Târgul de Turism al României din 2023 va fi mai degrabă Târgul de Turism al Greciei, pentru că grecii și-au organizat participarea extrem de profesionist – pe lângă stand, sunt organizate întâlniri business to business (B2B) cu diverse agenții de turism care vând Grecia (într-o sală specială), fac două evenimente pentru mass-media (un concurs pentru creatori on-line cu premii constând în infotrip-uri în Grecia și o cină) și un eveniment de prezentare a Insulei Thassos, unde sunt invitați atât agenți de turism, cât și mass-media on-line și off-line. Adicăm fac exact ce trebuie făcut și ar fi trebuit făcut de ROMEXPO. Și sunt 100% sigur că vor fi cei mai câștigați.

Ce vor oamenii din turism ? – socializare, distracție și, eventual, întâlniri pentru a întări sau a iniția afaceri. Socializare și distracție va fi la greu – în fiecare seară sunt cel puțin 3-4 party-uri făcute de agențiile mari de turism, Thassos, Moldova (care organizează o degustare de vin) și cine s-o mai nimeri. Dar ce e cu adevărat sunt legăturile de afaceri care pot apărea în jurul târgului – dar care, de fapt,  nu sunt deloc facilitate de ROMEXPO, sunt pur și simplu întâmplătoare sau au fost antamate înainte cu „ne vedem la târg pe undeva”.

Ce ar trebui să vrea Ministerul Turismului? – să promoveze România. Care este rezultatul de ani la rând de participare la târg? ZERO.

Deci, sunt târgurile de turism bune la ceva? Da, evident, că altfel nu s-ar face peste tot prin lume, dar nu organizate ca bazar de pachete de ROMEXPO.

În primul rând, accentul în astfel de târguri se pune pe inițiere de contacte care să ducă la contracte. În multe târguri de turism nu se vinde nimic și au zile speciale deschise doar pentru cei din industrie sau activități conexe. La târgul de la Budapesta, cum spuneam, care se desfășoară simultan cu cel de la București, nu se vând pachete și nici bilete de avion, de fapt nu se vinde nimic, participanții își prezintă produsele, destinațiile, pachetele etc. Și ca idee, în 2019, târgul de la Budapesta a avut 35.000 de vizitatori, adică cu 60% mai mulți vizitatori decât la Bucureşti (în condițiile în care populația capitalei maghiare este similară cu a Bucureștiului). La Belgrad (care se ține tot în același timp cu cel de la București), au venit 65.000 de oameni, adică de trei ori mai mult decât la București. Și nici aici nu se vând sejururi și circuite.

Ce ar trebui făcut – participanții ar trebui cunoscuți din timp, nu cu o săptămână înainte. Aceștia ar fi promovați și ar fi aranjate online întâlniri cu cei interesați – nu e mare lucru să faci un astfel de sistem. Evident, expozanții ar trebui să înțeleagă cine le solicită întâlnirile și vor accepta sau nu. Evident, e vorba de o muncă destul de mare de promovare, dar cum reușesc alții ar reuși și ROMEXPO.

În al doilea rând, TTR ar trebui să fie principalul eveniment de promovare a României. Nu, nu mă gândesc la călușari care sar spectaculos, ci invitând la Bucureşti o serie întreagă de agenți de turism și mass-media on sau off-line din străinătate. Nu se inventează roata, s-a inventat demult – sistemul se numește „hosted buyers” și se practică în toată lumea. Mult mai eficient decât să te duci la târguri în toată lumea, invită la Bucureșți fix acei oameni care contează și care pot trimite turiști în România – fie că e vorba de agenții de turism, fie că e vorba de influenceri. Aceștia sunt obligați să se întâlnească cu entități din România – agenții, hoteluri, furnizori de servicii turistice – și apoi, după târg, sunt invitați în excursii de documentare prin țară. Și, da, aceste infotrip-uri, cum se cunosc, sunt extrem de eficiente – doar să le organizezi cum trebuie și să selectezi pe cine trebuie. Dar pentru asta ti-ar trebui experți locali sau atașați de turism (rețea desființată de un sinistru al turismului de acum câțiva ani).

În al treilea rând, târgul trebuie să fie un prilej de învățare – evenimente în care participanții să afle sau să învețe ceva – de la ultimele trenduri din turismul românesc și mondial la cum să folosești tehnologia în turism, de la problematica promovării turistice la cum să lucrezi cu influenceri, de la ce trebuie să facă un OMD la prezentarea unei sau altei destinații. Habar n-am ce evenimente conexe sunt, pentru că sunt ținute secret de ROMEXPO. Sau nu, puteți să descoperiți bogata listă de evenimente conexe aici: https://www.targuldeturism.ro/ro/evenimente-conexe/ Adică, ZERO.

Dacă ROMEXPO ține acest lucru secret, o rândunică mi-a șoptit că pe lângă întâlnirile B2B ale Greciei, agenția Dertour prezintă o serie de hotelieri din Turcia. Că o mai fi și altceva, nimeni nu știe :).

Partea pozitiva – sunt niste mini-spectacole … de la folclor

La dansatoare din buric