Urmărind diversele discuții de pe forumurile de călătorii, una dintre cele mai obișnuite este cu privire la celebrele compensații datorate de companiile aeriene în cazul în care zborurile sunt anulate sau întârziate. Am văzut destui pasageri nervoși care au avut întârzieri de o oră și care voiau și soarele, și luna drept compensații, dar și mulți care chiar aveau dreptul la compensații și pe care companiile aeriene îi tratau cu refuz. Știu, sistemul e un pic mai complicat, așa că încerc să-l descriu cât mai simplu și pe înțelesul tuturor.
De ce a apărut sistemul de compensări. Nu, nu să pedepsească companiile aeriene, pe “cele rele”, ci pentru a le motiva să își organizeze activitatea în așa fel încât să respecte orarele. Dacă până la finalul anilor ’90 nu prea existau întârzieri și anulări pentru că practic nu exista niciun stres în industria aeriană – nu existau decât marile companii naționale de stat, unde profitabilitatea nu era o problemă, așa că nu era nicio presiune de a zbura cât mai mult, dar, e drept, vest-europeanul obișnuit își permitea doar un zbor pe an, iar est-europeanul obișnuit un zbor într-o viață, dereglementarea și deschiderea spațiului aerian european către orice operator au dus la o competiție acerbă și la prețuri de e mai scump tramvaiul până la aeroport decât zborul până în cealaltă parte a continentului. Așa că pentru a face totuși bani, companiile au introdus tăieri de costuri de multe ori diabolice și operarea de numeroase zboruri pe zi, cu timpi extrem de strânși de îmbarcare / debarcare pasageri. Așa că este extrem de ușor ca orarele să fie date peste cap – dacă în anii ’90 o aeronavă făcea două zboruri pe zi, în 2000 – 2020, făcea și 6-8 zboruri pe zi cu timpi de debarcare / îmbarcare de 30 – 45 de minute.
În aceste condiții, orice întârziere de 5 minute (că un pasager nu își găsește loc de bagaj sau e coadă prea mare de avioane la decolare) poate da peste cap programul întregii zile și să afecteze sute și sute de pasageri. Ei bine, de aceea a apărut reglementarea Uniunii Europene prin care companiile care întârzie / anulează, pe lângă obligațiile de rerutare, oferire mâncare, băutură, cazare etc., trebuie să plătească și o compensație – în general, această compensație ar trebui să acopere costurile pasagerilor conexe – cum ar fi noapte de cazare pierdută etc. Dar hai să trecem la amănuntele critice.
ATENȚIE – ACEASTĂ REGLEMENTARE ESTE SPECIFICĂ UNIUNII EUROPENE. Nu se regăsește în cazul altor țări sau regiuni. În SUA, se oferă niște călduroase strângeri de mână și bătăi pline de compătimire pe umăr (există anumite compensații mărunte doar în caz de overbooking). La fel și pe alte meridiane.
Ce se consideră întârziere și anulare:
– Când zborul are o întârziere mai mare de 3 ore la ATERIZARE. Deci dacă avionul pleacă cu o întârziere de 3 ore și 15 minute din aeroportul de plecare, dar aterizează cu 2 ore și 58 de minute întârziere, nu se primește nimic. Și, da, există destule astfel de cazuri. Ora aterizării este ora la care cel puțin o ușă a avionului este deschisă și pasagerii pot să iasă din avion, nu ora la care avionul pune roțile pe pistă – în anumite aeroporturi mari, avioanele pot face și 10 – 15 minute din momentul aterizării până la locul de debarcare.
– Când zborul este anulat cu 14 zile înainte de ziua în care operează. Dacă ai zbor pe 14 iunie, ai luat bilete pe 1 mai și zborul este anulat pe 1 iunie, nu ai dreptul la compensare. Da, evident, trebuie să îți primești banii înapoi, dar nu ai dreptul la nicio compensație. Doar dacă zborul este anulat pe 2 iunie.
Spațiul teritorial unde regulamentul este valabil
Reamintesc, sistemul de compensații este unic și specific Uniunii Europene, deci nimeni nu vă datorează nimic dacă zborul Dubai – Maldive este anulat cu 5 minute înainte de decolare.
Teritorialitatea – cele 27 de țări ale Uniunii Europene (inclusiv teritorii de peste mări, cum ar fi Guyana Franceză, Martinica, Azore, Madeira, Reunion sau Insulele Canare – dar nu în cazul Insulelor Faroe !), plus Elveția, Norvegia și Islanda!
– Dacă zborul este între două aeroporturi din Uniunea Europeană, indiferent de compania care o operează.
– Dacă aeroportul de plecare este în Uniunea Europeană, indiferent de compania care operează.
– Dacă aeroportul de plecare este în afara Uniunii Europene, aeroportul de sosire este în Uniunea Europeană și zborul este operat de o companie din Europa. De exemplu, dacă zbori de la Istanbul la București cu Turkish Airlines și ai întârziere de 4-5 ore, nu vei primi nimic. Dacă zborul este operat de TAROM, vei primi. Dacă zbori de la New York la Amsterdam cu Delta Airlines, vei primi doar zâmbete și compătimiri. Dacă zbori cu KLM, vei primi compensație.
Chartere și code-share flights (zboruri comune).
În cazul charterelor, se aplică reglementarea de mai sus. Dacă zborul tău Antalya – Bucureşti are întârziere mai mare de 3 ore și este operat de Corendon Airlines, vei primi salutări. Dacă e operat de HiSky România (adică are număr de înmatriculare care începe cu YR), trebuie să primești compensație.
În cazul zborurilor code-share, se ia în considerare operatorul – de foarte multe ori, numeroase zboruri sunt vândute de mai multe companii aeriene care oferă un număr de locuri pe același avion. De exemplu dacă zbori de la Bangkok la Frankfurt cu un bilet Lufthansa, dar zborul este operat de Thai Airways, NU ai dreptul la compensație. Dacă zbori tot de la Bangkok la Frankfurt cu un bilet Thai Airways, dar avionul este al lui Lufthansa, AI dreptul la compensație.
Atenție – nu ai dreptul la compensație dacă anularea / întârzierea s-a datorat forței majore
Ei bine, de obicei companiile o să-ți spună că zborul a întârziat pe motiv de forță majoră. De multe ori, e bullshit. Forța majoră este forță majoră când cauza se află cu adevărat în afara controlului companiei aeriene – dacă zborul a avut întârziere / anulare din cauza unei furtuni care a dus la închiderea aeroportului, dacă există o grevă care afectează zboruri – de la controlori de zbor la cărători de bagaje, dar NU ai angajaților companiei aeriene (dacă zborul este anulat din cauza grevei controlorilor de zbor francezi, este forță majoră, dacă cei care sunt în greva sunt piloții Ryanair, aceasta nu mai e forță majoră), dacă a fost un atentat terorist, dacă spațiul aerian a fost închis din motive militare, atunci NU ai dreptul la compensație.
Dar dacă avionul are întârziere pentru că i s-a spart cauciucul sau îi filează niște butoane, sau nu a reușit să plece la timp și stă într-o coadă de avioane care stau la decolare, atunci AI dreptul la compensație.
Ei bine, aici este momentul tricky. Aici, pasagerul obișnuit habar nu are de ce avionul a avut întârziere, în realitate. De obicei i se spune că a fost furtună în Azore sau pur și simplu “forță majoră” fără explicații și este trimis la plimbare. Dar realitatea poate fi alta.
Faptul că ai primit o sticlă de 500 ml de apă sau cazare NU are un impact asupra compensării. Dacă ți se spune că un sandvici sau apă, sau chiar și o cameră la hotel până la zborul de a doua zi este echivalentul compensării, să știi că nu e adevărat decât într-un singur caz – EXCEPȚIE: dacă zborul provine dintr-o țară a cărei legislație stipulează că oferirea de apă / sandvici / cazare înlocuiește orice compensație. Nu știu exact care sunt acestea, dar știu că există.
Care sunt pașii să îți ceri compensația.
În mod normal, trebuie să te adresezi companiei aeriene și aceasta să-ți transfere banii în câteva zile, cu scuzele de rigoare. În realitate, asta nu se întâmplă chiar întotdeauna. Dimpotrivă, sunt numeroase cazurile în care răspunsul este sec, “cazul dvs. nu este eligibil”, și la revedere. Cred că e Facebookul plin de astfel de plângeri.
În principiu, vă puteți adresa la Protecția Consumatorului. Dar Protecția Consumatorului are o zonă teritorială limitată. Dacă zbori cu Wizz-ul, Protecția Consumatorului din România nu prea are ce face, deoarece Wizz Air e formată din mai multe companii – înregistrate în Ungaria, Malta, Marea Britanie și chiar Emiratele Arabe Unite –, trebuie să vorbești cu Protecția Consumatorului din țările respective, dar și acelea au niște mari limite în a acționa – și în primul rând se dau peste cap pentru cetățenii lor, nu pentru alții – crezi că Protecției Consumatorului din UK îi pasă de români, germani sau elvețieni ? Nici de ai lor nu le prea pasă.
Da, este o discuție la nivelul Uniunii cum să se rezolve această problemă, dar încă nu i s-a dat de cap.
Nu ai timp, nu ai chef, nu ai cunoștințe, vrei să-ți iei banii fără bătăi de cap, sigur te poți adresa unei companii specializate în obținerea de compensații. Evident, sunt o mulțime de astfel de companii, dar care percep diverse comisioane – am auzit să fie companii care cer o taxă de înscriere (sincer, nu știu niciuna, dar în mod cert am văzut discuții pe forumuri), însă cele mai multe îți preiau cazul fără a cere niciun ban înainte, ci își vor percepe comisionul DACĂ obțin banii de la compania aeriană.
În general, astfel de companii lucrează cu avocați sau cu firme de avocați specializați în astfel de cazuri, pentru că, în anumite cazuri mai delicate sau la limită, se poate ajunge la procese. Și nu sunt puține! Uite, de exemplu, definirea clară a speței că greva angajaților companiei aeriene nu scutește companiile aeriene de plata compensațiilor – s-a ajuns într-un astfel de caz dus la tribunal pentru unul sau mai mulți clienți ai unor astfel de companii. Și, da, s-a ajuns la tribunale europene cu o grămadă de recursuri. Evident, cei care au solicitat compensațiile au fost scutiți de toată tracasarea birocratică, totul a fost făcut de firma sau de firmele respective, doar că, evident, și-au primit înapoi banii mai târziu, când s-au terminat toate procesele.
Banii vin în momentul în care sunt livrați de compania aeriană – și asta e o chestiune care îți mănâncă foarte mult timp – am auzit de multe cazuri în care companiile aeriene au spus “da, ai dreptate, îți plătim compensațiile”, dar asta s-a întâmplat la calendele grecești și după multe, multe intervenții – ești scutit de nervi, stres și timp pierdut dacă te adresezi unei astfel de companii.
Și că veni vorba – există spețe în care companiile aeriene câștigă procesele, să nu credeți că le pierd pe toate. Și ele au bani de avocați buni. Așadar, procesul poate dura luni, chiar și mai mult.
Aș vrea să vă semnalez în articolul de azi o companie poloneză specializată în recuperarea compensațiilor. Se numește AirCashBack, are o experiență de 10 ani (se ocupă cu așa ceva din 2013) și a intrat pe piața românească de 4 ani, deservind deja sute de clienți din România.
O să-mi spuneți că e încă o firmă pe lângă nu știu câte. Da, e adevărat, dar ce e remarcabil la AirCashBack este că găsești imediat pe site cât vei primi efectiv (suma fără comisionul firmei) – pur și simplu completezi aici cursa unde ai avut probleme – eu am completat Frankfurt – București la întâmplare.
Și îmi apare exact câți bani primesc deducând comisionul firmei (apasă pe “Verifică” și apoi pe “Tabelul de despăgubiri”). Deci pentru Frankfurt – București ai primi în cont 187,50 euro. Spus foarte cinstit, direct și pe față.
Dar cel mai interesant lucru este că site-ul îți compară și ofertele diverselor firme specializate – așa poți vedea exact câți bani primești (dacă ai dreptate) și în ce condiții – fără sau cu proces. Completezi din nou cursa cu probleme (din nou am completat Frankfurt – București).
Și BINGO! – ai rezultatul:
Evident, poți verifica și singur, dacă ai timp.
Sper că prin acest articol ai înțeles mai bine cum este cu compensația și care sunt alternativele. Un lucru vă urez – să nu aveți nevoie de a recurge la AirCashBack, să aveți numai zboruri la timp. Cum nici eu nu am avut întârzieri mai mari de o oră, o oră și un pic în spațiul aerian european de mai bine de un deceniu… și zbor destul de mult, nu mă pot plânge.
Zboruri plăcute să aveți!!
Am trimis solicitare acum o luna si nici macar confirmarea de incepere sau nu a recuperării banilor nu am primit-o. Mai exista firma?
Firma exista. O sa ma interesez.
Am primit mail ca ati fost contactata.