TAROM business class
Revelionul 2024 l-am petrecut la Paris – am sarbatorit trecerea intre ani pe Champs Elysees cu un PET de apa plata, dar am si revazut niste locuri faine dintr-un oras care imi place foarte mult – de la Sacre Coeur si Montmartre la Gradinile Luxembourg, am trecut prin curtea Luvrului si am intrat in Panteon dupa nu mai putin de 32 ani ! Il mai vazusem in 1991 cu ocazia primei mele vizite la Paris. Dar nu despre Paris vreau sa scriu, o sa revin la un moment dat pentru ca cred ca e important sa stiti ca pentru a putea literalmente sa intrati si sa vizitati in interior principalele obiective turistice e musai sa va luati bilete on-line (si atunci se poate sta la cozi imense), dar in articolul de azi am dorit sa scriu despre experienta business class cu TAROM-ul – am zburat cu doua modele de avioane diferite si m-am gandit sa impartasesc cu voi experienta.
Nu este un secret pentru nimeni ca TAROM se afla in dificultate financiara. De ani de zile, TAROM tot taie, taie, taie, reduce personal, vinde avioane, renunta la curse si asteapta aprobarea unui ajutor de stat pentru a putea finaliza restructurarea. Ma rog, imi este neclar ce se va intampla dupa restructurare, dar cred ca sincer, nimeni nu stie si nimeni nu are nici un plan. Dar si in astfel de conditii, se incearca sa se opereze cat mai bine pe putinele rute pe care mai zboara si cu putinele avioane care mai sunt in flota.
Trebuie sa spun ca in acest moment mai sunt in flota TAROM doar 12 avioane medium-courier si 4 short-courier. De fapt, sunt 4 tipuri de avioane a cate 4 bucati. Daca avioanele de pe short-courier sunt noi, cumparate in perioada 2020 – 2022 (ATR 42-600) si mai ales din punct de vedere izolare fonica, sunt o diferenta ca de la cer la pamant fata de precedentele ATR 42-500 care fusesera achizitionate la finalul anilor 90 pentru a se lupta cu foarte modernele avioane ale DAC AIR (vechile avioane au fost vandute in Caraibe companiei InterCaribbean Airways), avioanele de medium-courier care inca zboara sunt dupa cum urmeaza: 4 Airbus 318 (cumparate in 2006 cu putin inainte de a intra in UE) din care doar 2 mai sunt folosite, 4 Boeing 737-700 (cumparate acum vreo 20 ani la inceputul secolului) si 4 Boeing 737 – 800 Next Generation cumparate acum vreo 6 – 7 ani – 2 din ele au fost cumparate nou-noute din lotul care trebuia vandut lui Fly Pegasus si 2 din ele aveau cativa ani vechime si au fost cumparate de la compania Malaysian Airways.
Dintre aceste 12 avioane medium-curier, doar 10 au business class – cele doua avioane luate noi din lotul “Fly Pegasus” nu au business class pentru ca fusesera configurate deja ca pentru un low-cost. Am zburat in septembrie la Cairo cu aceste Boeing 737-800NG fara business class, iar acum la retur am prins unul din seria Malaysian Airways cu business class.
Bucuresti – Paris – inainte de imbarcare
M-am dus ca de obicei in cel mai indepartat business lounge din Otopeni. In acest moment sunt 2 functionale – unul care este considerat al TAROM (dar cred ca pot intra pasagerii de la orice companie aeriana) si cel aflat in capatul terminalului, in viitoarea zona non-Schengen. Acesta e in general mai putin cunoscut si mai putin frecventat decat lounge-ul TAROM care nu de putine ori e arhiplin.
Aici am avut prima surpriza majora – pana recent, in lounge-urile din Otopeni nu gaseai decat chipsuri, alune, sandvisuri si iaurturi – cu sau fara fructe. Ei bine, acum, la final de 2023 (am fost pe 29 decembrie), pe langa acestea, a aparut si mancare calda – pizza, file de pui pane si niste bulete de branza si somon. WOW ! Plus niste mini-prajituri gen tiramisu, salate (inclusiv de fructe) si o gama intreaga de branzeturi ! Amazing ! De altfel si cand am pus poze pe Facebook, obisnuitii business lounge-ului au ramas la fel de socati – mancare calda in lounge-urile din Otopeni ? Ei bine, da, e o imensa surpriza.
Spre Paris am zburat cu unul din vechile Boeing-uri 737-700 (cumparat acum vreo 20 ani). Spre deosebire de business class-urile oferite de companiile de linie europene, vechiul 700 ofera 2 scaune literalmente ample. Actualmente, business class-ul pe distante intra-europene sunt fix un economy class (cu un pic mai mult spatiu la picioare) si cu scaunul din mijloc lasat gol – se sta doar la geam si la culoar. Cred ca scaunele de pe 700-le TAROM sunt cele mai mari din industrie in zilele noastre.
Din pacate, nicaieri pe TAROM nu exista sistem de entertainment (nici macar pe avioanele mai noi provenind din Malaezia), cel putin pe 700 exista niste ecrane legate de tavan din cand in cand care te tineau la curent cu locul unde se afla avionul pe deasupra Europei. Pe avionul ex-Malaysian sunt ecrane incastrate in fiecare scaun, dar din pacate nu dau nici macar harta. Sunt moarte.
Din pacate, TAROM nu cred ca face prea mult sa-si promoveze business class-ul – desi erau 14 scaune disponibile, doar 2 erau ocupate – eu si un francez, in rest, complet pustiu. Iar in modelele de business ale companiilor aeriene de linie, business class-ul este un mare generator de profit – sunt multe zboruri de pe care nu fac nici un ban de pe economy (uneori chiar si pierd bani), dar profitul exista de la calatorii de la clasa business. Din pacate, la dus mai era un singur pasager, iar la retur am fost singur singurel in toata clasa business. Cel putin economy erau relativ pline – mai ales la dus.
De un an deja, TAROM a renuntat la a oferi mancare gratuita in clasa economy. Se ofera un meniu destul de variat la preturi OK. Acum am vazut o intreaga discutie daca se ofera apa sau nu. Eu am zburat anul trecut cu TAROM si la Cluj, si la Cairo, si la Budapesta si chiar in primele anului 2023 de la Paris (veneam de la Marrakech via Paris). Daca la primul zbor, cel din primele zile ale lui ianuarie 2023 nu s-a dat nici macar apa, totul era pe bani, la celelalte 6 zboruri (Budapesta, Cairo si Cluj-Napoca dus-intors) am primit apa. Da, un pahar, dar daca mai ceream, primeam si pe al doilea. E drept, orice altceva pe bani, dar era un meniu mai mult decat generos.
Acum, la clasa business, se ofera mancare gratuit si e chiar buna – are si un fel cald. E drept, nu se ofera un intreg meniu din care sa alegi ca la Turkish sau Air France, dar ar fi un pic cam ciudat tinand cont ca eram un singur pasager. Dar nu ma pot plange, la zborul spre Paris, am avut lasagna, iar la retur un soi de cordon bleu de pui. Asta era felul cald, dar pe langa felul cald, mai era si salata, o prajitura, unt si doua chifle marisoare. Mancare chiar buna si indestulatoare.
Atat la dus, cat si la retur, cel putin pe teritoriul Romaniei si Ungariei, am avut parte de o vreme de o claritate exceptionala. Asa ca m-am putut bucura de extraordinara panorama a Fagarasilor si Parangului, am survolat barajul Vidra de la Voineasa, am admirat Hunedoara de aproape si Sibiul de departe, am pozat lacul Vidraru (la retur) si Budapesta (la dus). Dincolo de granitele dintre Ungaria si Austria a fost permanent nor, asa ca nu pot spune ca am vazut cine stie ce. Evident, acelasi spectacol l-au avut si cei de la economy – ma rog nu cei din dreptul aripii ca de acolo nu se poate vedea nimic, dar aici la business, datorita faptului ca eram singur singurel, mi-am ales fix locul care l-am vrut – m-am si mutat – ba pe stanga, ba pe dreapta in functie de ce parea interesant pe geam.
Ambele zboruri au ajuns la timp – chiar si cel cu plecare din Paris desi am plecat cu ceva intarziere de acolo datorita schimbarii aproape neanuntate a portii de imbarcare (o intarziere de 30 minute), dar probabil am avut vant din spate si am aterizat la timp la Bucuresti. De fapt, am aterizat chiar cu 5 minute mai devreme de ora oficiala, parcurgand distanta Paris – Bucuresti in doar 2:15 ore. De obicei, se apropie de 3 ore… Ce a fost trist este ca la decolarea de la Paris, ploua zdravan, iar plafonul de nori era foarte jos si desi am survolat centrul Parisului, nu am putut vedea nimic :(.
La retur, am trecut ca o furtuna prin business class-ul din aeroportul Paris Charles de Gaulle – am mancat ceva in mare viteza pentru ca trebuia sa ma prezint repede la poarta de imbarcare. Tocmai schimbau meniul de dimineata cu meniul de pranz, asa ca am prins doar niste mezeluri, branza, salata si prajituri si doar am vazut cand aduceau pranzul. Nu stiu ce a fost ca m-am grabit spre poarta de imbarcare. Accesul calatorilor TAROM se face in lounge-ul Air France (de altfel si procedurile de check-in se fac tot la Air France – atat pentru economy, cat si la business class). Atentie, la check in, mai intai trebuie sa-ti faci check-in-ul singur la niste aparate care iti vor emite cartea de imbarcare si eticheta de bagaje si apoi sa stati la coada la lasat bagajele (asta in cazul in care aveti bagaj de cala).
Per ansamblu, o experienta frumoasa.
Un bilet la business class costa in general ceva mai mult decat dublu ca la economy. Evident, nu este un produs pentru toata lumea. Dar daca iti permiti sau iti plateste serviciul, merita sa faci un upgrade la business. Atat pentru spatiu, cat si pentru liniste si de ce nu, mancarea calda. Plus check-in prioritar, acces la business lounge si mai multe puncta la programul de loializare comun Air France – TAROM numit Flying Blue.
Imagini business class TAROM (si zborurile de Paris)
Lounge-ul din Otopeni
WOW – mancare calda. Un pas inainte
Plus branza, salate, prajituri. Opulenta !
Nu puteau sa lipseasca legendarele chipsuri (care la un moment dat erau singurele produse din lounge)
Unde zburam azi ? Spre Paris CDG 🙂
Am zburat cu Iasi – un Boeing 737-700
Asa arata clasa business
Spatiu generos, scaun amplu
Scaunele sunt chiar mari
Din pacate, nu exista entertainment system
Dar a revenit revista la bord – Insight TAROM
Meniul pe zborul Bucuresti – Paris. Mancarea calda a fost lasagne
Sa inceapa spectacolul de la geam – Bucegiul
Muntii Fagaras
Cred ca pe aici era Valea Oltului
Transalpina
Lacul de acumulare Vidra de la Voineasa
Budapesta
Si iata-ne la Paris 🙂
Paris – Bucuresti
Zona unde se face check-in-ul pentru business class TAROM (si Air France, desigur)
La economy, formalitatile de check-in se fac la automate
Business lounge Air France – TAROM din Paris (zona non-Schengen)
Nu poate lipsi vinul din Franta
Din meniul de la finalul diminetii
Automat de cafea
Niste prajituri chiar bune 🙂
Lounge-ul are si o zona de detox
Exista si o zona zen in lounge
Poarta de imbarcare spre Bucuresti
De data asta, a venit un Boeing 737-800 NG – Alexandru Ioan Cuza
Si aici, scauna serioase
Avion mai nou, sunt si prize incastrate in scaune
Spatiu serios
Televizor in fiecare scaun – din pacate nici un program
Mancarea la retur
Dupa ce am trecut de Austria, s-a degajat cerul inca din Ungaria. Dar primul loc interesant de pozat a fost Hunedoara
Din nou peste lacul Vidra
Oh, ce bine arata Fagarasii
Lacul Vidraru, urmat de Transfagarasan care se ascunde printre Fagaras
Ploiesti
Rafinaria Petrobrazi
La doi pasi de pista de aterizare – unde AO (viitoarea centura-autostrada a Bucurestiului) se intalneste cu A3 (autostrada spre Ploiesti)
Uraaaa ! Acasaa !
