Moieciu de Jos, culoarul Rucăr – Bran

Vrem, nu vrem, iată că a venit toamna și decât să îți acoperi inima cu ceva, mai bine ți-ai programa o excursie la munte pentru a te bucura de incredibilele culori ale sezonului. În ultimii câțiva ani, am fost de fiecare dată la munte – fie pentru o zi, acum vreo doi ani, am stat chiar o săptămână în zona Rucăr – Bran și m-am bucurat de un festival de culori absolut încântător. Nici nu îmi găsesc cuvintele. O nebunie, o rapsodie, o încântare de culori – iar dacă prinzi niște zile însorite, cum am prins de cele mai multe ori, nu te poți dezlipi de panoramă… cel puțin eu fotografiam ca un nebun și apoi stăteam în reverie minute și minute în șir. Astăzi, m-am gândit să vă arăt câteva dintre acele poze autumnale și să vă recomand să mergeți toamna aceasta la munte. Pentru că veți reveni încântați. Și pentru că am avut în fața ochilor cele mai frumoase culori de toamnă în culoarul Rucăr – Bran (indiscutabil, sunt convins că sunt peste tot pe la munte, în țară), m-am gândit să vă recomand senzaționale puncte de panoramă pe care le-am întâlnit în această zonă.

Drumul spre satul Peștera. Cum vii dinspre Brașov, treci de castelul Bran, localitatea următoare este Moieciu de Jos. De aici, se face un drum la dreapta, destul de discret semnalizat, spre satul Peștera. După ce vrei străbate un pic din Moieciu, o zonă plină de pensiuni, drumul o s-o ia brusc în sus pe niște serpentine. După ce ajungi peste Moieciu de Jos, oprește-te oriunde poți. Sincer, aș fi făcut-o la fiecare pas. De aici, ai parte atât de panorama Bucegiului, cât și de cea a Pietrei Craiului, practic te afli între cele două masive muntoase. Un pic mai încolo, poți vedea Postăvarul, iar peste tot, vor fi niște culori absolut superbe. Din punctul meu de vedere, cred că este cea mai frumoasă zonă montană aproape de București, iar toamna este FABULOASĂ. Am oprit mașina cred că la fiecare 200 de metri pentru a descoperi un alt unghi și un alt unghi. Satul Peștera este un sat împrăștiat, cum am învățat eu la Geografie prin școala generală – diverse case se înlănțuie de-a lungul principalei șosele care urcă, urcă, urcă, dar sunt case cam peste tot – cu livezi și poienițe. Peste tot, arbori cu diverse culori. Deși are un potențial turistic imens și sunt mai multe pensiuni în Peștera, nu a devenit un sat pur turistic, cum ar fi fost în orice colț de Europa. Peștera continuă să fie locuită, să auzi talanga vacii care trece pe lângă tine, să îi vezi pe săteni ducându-se la biserică. Dar la cât de frumoasă e zona, nu știu cât va rămâne la fel de autentică. Merită să mergeți acum.

După ce ajungeți în „vârful” satului (sunt niște hoteluri acolo), se termină și șoseaua asfaltată. Urmează un drum nemodernizat, dar care duce la un alt sat montan de vis – Măgura. Personal, am lăsat de fiecare dată mașina unde se termină asfaltul și am luat-o pe jos spre Măgura (sunt vreo 4 km), dar vei vedea culori și vei simți bucurie la fiecare pas. Nu e cine știe ce urcare (sau coborâre), cam oricine poate face această deplasare, din punct de vedere fizic. Dacă totuși vrei să te aventurezi cu mașina, poți să cobori de la Măgura la Zărnești în continuarea drumului, dar panoramele extraordinare sunt mai ales în Peștera și în Măgura.

O serpentină pe drumul DN73 deasupra Moieciului de Jos. În continuarea drumului de la Bran spre Pitești, după ce ieși din Moieciu de Jos, încep niște serpentine spre localitatea Cheia. Sunt vreo două serpentine de unde ai parte de niște panorame absolut fantastice. Mi-aduc aminte, am prins una dis-de-dimineață, era frig rău, dar soarele răsărise și lumina munții spre Postăvarul, iar la picioarele mele, o ceață suavă combinată cu fumul sobelor de lemn învăluia Moieciu de Jos. Eram înghețat bocnă, dar pur și simplu nu mă puteam desprinde.

Mănăstirea Bran. Imediat după ce treci de Castelul Bran venind dinspre Brașov, se face un drum la stânga spre Șimon. Nu știu dacă mănăstirea este semnalizată, dar Șimon este sigur. Șimon este un alt sat pitoresc din zona Rucăr – Bran care, în zilele noastre, este, de asemenea, plin cu pensiuni și mici restaurante. Șimon este construit de-a lungul unei văi, dar, la un moment dat, cam în mijlocul satului există o intersecție – dacă o iei drept, ajungi spre capul satului, înfundat sub niște dealuri superbe – drumul devine o potecă și îți continui calea pe jos spre Bucegi, în schimb, dacă o iei la stânga, în sus, vei ajunge, hai să-i zic, la etajul 1 al Șimonului. Se termină drumul asfaltat, dar și drumul forestier e ok, urmează niște serpentine prin pădure și, când ajungi la luminiș, ești deja deasupra Șimonului, deasupra Moieciului de Sus, Branului, iar panorama este absolut fantastică. Mergi până la capăt, la Mănăstirea Bran, iar pe drum, bucură-te de un peisaj multicolor de vis.

Amfiteatrul Transilvania. Personal, nu am ajuns acolo – cel puțin până acum vreo doi ani, trebuia să ai un 4×4 ca să ajungi în condiții OK și nu am avut de gând să o rup pe Sandy (mașina mea) sau pe Skody (cea precedentă). Imposibil să nu fi văzut vreo poză de la Amfiteatrul Transilvania, pentru că este o zonă îngrozitor de instagramabilă. Judecând după poze, peisajul pare similar cu cel de la Mănăstirea Bran (practic, este pe un deal paralel), așa că nu am riscat integritatea mașinii mele. Am auzit că drumul ar fi ceva mai bun decât până acum 2 ani, dar nu bag mâna în foc. Evident, puteți urca pe jos, fără riscul de a-ți rupe mașina.

Inutil să spun că în regiune mai ai extrem de multe lucruri de văzut și făcut. De la istoricul Castel Bran (care, acum, strălucește sub management privat) la cetatea de la Râșnov (încă în reconstrucție, dar panorama de lângă ea este minunata), de la orfelinatul de urși Libearty la peștera de pe șoseaua Râșnov – Poiana Brașov, unde uneori sunt organizate concerte, ca să nu mai pomenesc despre imens de popularul Dino Park, ai chiar multe activități să faci în zonă. Evident, poți să iei munții la pas, sunt numeroase poteci marcate, atât în Bucegi, cât și în Piatra Craiului, iar Brașovul cu al său oraș vechi este la doi pași.

Mai multe despre o experiență de aproape o săptămână la munte puteți citi aici: https://www.imperatortravel.ro/2020/12/elvetia-nu-zona-bran-moieciu-este-un-paradis-montan-unde-e-musai-sa-l-admirati.html

Cum ajungi în Culoarul Rucăr – Bran

Indiscutabil, îți trebuie o mașină proprie (sau închiriată), pentru că sunt foarte multe locuri care nu sunt deservite de transportul în comun. Dinspre București și sudul României, poți veni pe Valea Prahovei (a se evita vineri după-amiaza sau înaintea vacanțelor prelungite, în rest, traficul este chiar OK), dinspre Oltenia, o idee bună este să vii pe DN73 dinspre Pitești – Câmpulung Muscel, dinspre vestul României, poți merge pe autostradă până la Boița sau Sibiu și de acolo via Făgăraș (în curând, va fi autostradă până la Făgăraș, poate și până la Brașov probabil după 2030), iar dinspre nord, poți veni dinspre Sighișoara – Brașov. În toate cazurile, poți evita Brașovul – fie pe ciotul de autostradă Ghimbav – Râșnov, fie înainte de Predeal o iei direct spre Râșnov, fie pe șoseaua de centură a Brașovului.

Unde să stai în Culoarul Rucăr – Bran

Zona a devenit o Mecca a pensiunilor și hotelurilor de tot soiul. Datorită competiției acerbe, marea majoritate încearcă să se distingă prin ceva special și serviciile sunt bune.

Dacă vreți să aveți de unde alege, practic, o bază de date apreciabilă de pensiuni cu oferte foarte bune (inclusiv oferte speciale) din Culoarul Râșnov – Bran, puteți verifica ofertele celor de la Portal Turism, site cu unele dintre cele mai bogate oferte de cazare în România. De exemplu, pentru zona despre care am scris, iată aici veți găsi oferte pentru culoarul Rucar – Bran sau, dacă vreți să vedeți doar ofertele din principalul oraș al zonei, iată aici ofertele din Bran.

Când să mergi în Rucăr – Bran

Cum ziceam, toamna este un anotimp superb – culorile toamnei sunt de nedescris, uită-te la pozele de jos. Eu prefer, de asemenea, vara, când poți să iei numeroase locuri la pas fără să te îmbraci prea gros. Știu, favoritul tuturor este iarna, dar să știți că și vara, și toamna este absolut mirific și merită vizitat. Iarna, nu mai trebuie să menționez, este, de fapt, sezonul de vârf, dar, din păcate, în ultimii ani, din cauza încălzirii globale, nu prea e zăpadă. Dar și așa, este o perioadă perfectă pentru a lua aer curat și a descoperi o grămadă de locuri interesante.

Imagini culoarul Rucăr – Bran

Moieciu de Jos inainte de rasaritul de soare

Aici este un punct de panorama de pe DN73.

Postavarul

Soarele incepe sa apara pe varful muntelui

Pomi colorati in lumina rasaritului, satul cuprins de ceata, nu m-am putut dat dus

Moieciu de Jos un pic mai tarziu, dintr-un alt unghi, mai precis de pe soseaua spre satul Pestera

Culorile toamnei

Spre Pestera, spre Piatra Craiului

O mica parte din Pestera

Prin Pestera

Bucegi

Drumul spre Manastirea Bran

Manastirea Bran

Un ochi spre Bucegi

Soseaua nu e chiar rea

Mirific

Magura Codlei