Templul fertilitatii – Bhutan

Bhutanul nu are o populatie prea mare. E o zona muntoasa cu putine terenuri fertile, asa ca din cele mai vechi timpuri cand mancai ce produceai in batatura casei sau in apropiere, bhutanezii au incercat sa nu faca prea multi copii sa nu moara de foame. Da, suna ciudat, in apropiere, in India, pana si in ziua de azi, femeile pot face si 10 copii, dar in Bhutan dintotdeauna au avut foarte putini copii. Acum nu cred ca nu le place sexul, dar intotdeauna s-au ghidat dupa principiul “make love, not children”. Pentru statul Bhutan, insa, dintotdeauna a fost o problema pentru ca erau mult prea putini. Dar cineva s-a ocupat si de sporul natural, evident, un calugar budist. Pe langa regii fondatori sau Guru Rinpoche, cel care a adus budismul prin partea locului, Bhutanul mai are un erou a carui figura am gasit-o prin multe temple si continua sa ii inspire pe localnici – este vorba de Drukpa Kunley sau Divine Madman, nebunul divin cel care s-a culcat cu 5000 de femei si a procreat mii de copii.

Drukpa Kunley este un personaj semi-mitic – unii istorici sustin ca omul chiar a existat si ar fi trait intre 1455 si 1529, adica a fost contemporan cu Stefan cel Mare sau Matei Corvin. Ca toate personalitatile locale, este tibetan, este venit de pe platoul din spatele Himalaya si este un calugar, poet si afemeiat faimos. Se spune ca Drukpa Kunley era un tip excentric si s-a opus stilului de viata al calugarilor budisti si a stilului lor conservator si plicticos de a promova religia, dar si a criticat stilul lor de viata luxos si ca sunt hrapareti. Omul a fost un hater al institutiilor oficiale si i-a obligat pe tibetani si bhutanezi sa reconsidere stilul de viata monastic budist. Divine Madman a decis sa promoveze budismul prin metoda complet neortodoxe – prin viata sa-I zicem destrabalata, prin sex, prin bautura. Prin aceste metode, Drukpa Kenley sustinea ca poti atinge iluminarea. Se stie ca omul era un bautor de forta, crea poezii aproape pornografice, facea sex cu mii de femei, dezvirgina la greu si mai ales supunea demoni, asta fiind pasiunea vietii lui.

A venit din Tibet, distrugand demon dupa demon, sarbatorind victoria prin sute de femei lasate gravide. In anumite interpretari, se spune ca el i-a invatat pe bhutanezi sa faca sex. Minunile lui au ramas in cronici – la un moment dat, niste calugari se duceau intr-un sat, iar Nebunul Divin a facut pipi peste ei. Acestia au venit super nervosi la sateni ca sa-l indeparteze pe ala care i-a ofensat, dar cand satenii s-au apropiat de calugarul urinat, au descoperit ca pe chelia lui aparuse scris cu litere de aur “Om Mani Padme Hum” – mantra budista cea mai sacra. Deci, fusese binecuvantat. Nebunul Divin calatorea imbracat ca un cersetor, nu ca un calugar, avea un arc si sageti si era intotdeauna intovarasit de un caine (aparent, un demon supus). Odata a tras cu sageata dupa vanat, dar sageata s-a dus aiurea si a intrat in casa unui cetatean. Divinul Nebun s-a dus sa o recupereze si cum a intrat, a vazut-o pe nevasta omului si imediat, nici bonjour, nici salut, i-a zis sotului ca vrea sa faca sex cu doamna. Initial, sotul a vrut sa puna mana pe spada, dar imediat si-a dat seama cine era, asa ca si-a oferit sotia Nebunului Divin. Binecuvantarea prin sex era principala lui forma de a impregna cu sfintenie poporul, nu prin mantre cantate. Deci nu Bivolaru a inventat binecuvantarea prin sex si ingurgitarea de urina. Exista un role model istoric divinizat in Bhutan.

Simbolul lui Drukpa Kunley se numeste Tunetul Inflacarat al Intelepciunii si este reprezentat ca un penis enorm in erectie. Daca te uiti cu atentie pe picturile aflate prin toata tara, o sa vezi aceste falusuri in erectie pe case, pe blocuri, pe restaurante si peste tot. In ciuda stilului de viata promiscuu al celui mai venerat calugar din istoria Bhutanului, locuitorii de azi sunt foarte inhibati si timizi cand e vorba de sex. Iar sporul natural continua sa fie unul dintre cele mai reduse din Asia.

Ei bine, cel mai important loc din Bhutan legat de Divine Madman este, ati ghicit, o manastire. Este o manastire standard, pioasa si, nu se practica sexul in grup cum ar fi fost normal. In schimb, aici vin femeile din Bhutan si nu numai pentru a putea sa procreeze. Vin sa se roage la Divine Madman, care probabil le-ar fi lasat el insusi gravide daca nu ar fi murit. In interiorul bisericii, se afla arcul si sageata Nebunului, dar femeile care vor sa procreeze, trebuie sa-si puna in spate un ditamai penisul din lemn de dimensiunea unui rucsac si sa se invarta cu el in spate de 3 ori in jurul manastirii, rotind sute de roti de rugaciune. Nu este decat un singur penis la dispozitie, asa ca sunt mai multe amatoare, trebuie sa stai la rand.

Manastirea nu a fost construita de el pentru ca nu prea avea chef sa stea intr-un loc, ci de var-su. Cum ziceam, hobby-ul principal al Nebunului Divin nu au fost femeile, ci supunerea demonilor. Si cica la pasul Dochu La, acolo unde este trecatoarea dintre vaile Punakha si Thimphu, se afla, evident, nu un demon, ci o demonita care omora oameni (in special pentru barbati avea o pasiune sadica). Fiind o astfel de trecatoare importanta, cam paralizase traficul. Divine Madman s-a dus la fata locului cu arcul, sageata, cutul si mai ales cu Tunetul Inflacarat al Intelepciunii. Cand demonita l-a vazut, a simtit ca a pus-o. Ala era sfarsitul. A luat-o la fuga spre Punakha, nebunul dupa ea, nu, nu s-o violeze, ci s-o supuna, pana la urma, a alergat-o pana in locul unde se afla manastirea, i-a dat cu tunetul in cap si a varat-o sub o stanca – o poti vedea si azi, e pe acolo. Localnicii l-au rugat sa ramana, ii vor construi o manastire, ii vor face un palat, dar Nebunu’ voia sa plece mai departe – chemarea lui era sa calatoreasca. S-a culcat cu toate femeile din zona, a dezvirginat toate fetele si l-a lasat pe var-su sa construiasca manastirea care se numeste Chimi Lhakhang.

Fata de acum 13 ani si aici sunt schimbari majore. Acum 13 ani, am luat-o teleleu prin campul de orez si am mers serios. Acum, a fost tras un drum pentru masini, au aparut parcari inclusiv pentru autocare si o gramada de magazine de suveniruri si chiar si un mini-market & bar 2in 1 care se numeste probabil in spiritul obscen al Divinului Nebun – Kaka General Shop & Bar. Zona e plina de magazine de suveniruri care vand falusuri de toate formele, din toate materialele, pictate mai mult sau mai putin extravagant. Cele mai excentrice suveniruri sunt machetele unor avioane in forma de penis pe coada carora apare logo-ul … Druk Air. Alo, TAROM, poate replicati ideea :).

Dupa magazine, am luat-o un pic in urcare pana la manastire. Se pare ca e un business de succes pentru ca langa vechea manastire, se construieste intr-o veselie cateva cladiri noi. Intram in interior. Ca de obicei, nu e voie sa faci poze, iar calugarul rezident si ghizii nostrii sunt cu ochii pe noi ca pe butelie. Binecuvantarea se face dandu-ti cu penisul de lemn in cap, si apoi o tura de 3 ori in jurul manastirii cu el in spinare. Se pare ca procedura are succes. Intr-un colt, e un album de poze unde apar o gramada de familii fericite cu bebei in brate care au trimis pozele manastirii. Se pare ca templul ajuta. Iar pentru ca serviciile sa fie complete, dupa terminarea traseului, primesti si recomandarea de nume – de fata sau baiat. Fata de 2011, a crescut gama de servicii. Templul nu se adreseaza doar femeilor dornice de a face copii, ci si celor care au deja copiii – te poti ruga aici pentru sanatatea si fertilitatea lor. Asa se explica amploarea cladirilor in constructii.

De la templul fertilitatii, ne-am returnat la Thimphu si am plecat mai departe spre Paro, orasul cu aeroportul. Dar nu era momentul sa parasim Bhutanul, a doua zi era ZIUA CEA MARE. Urma sa urcam la celebrul templu Tiger’s Nest. In 2011, nu am urcat. Eram tot cu un grup, toti au incalecat pe cai, doar eu am fost refuzat ca eram prea greu pentru micutii cai bhutanezi. Era si vreme proasta, nor si urat (urma sa si ploua in spume), as fi fost singurul care sa urc pe jos, deci ar fi trebuit sa ma astepte ore in sir la intoarcere, asa ca am renuntat. Dar acum, doream sa ajung. Decizia urma sa o iau la fata locului.

Imagini Templul Fertilitatii

Semne falice sunt prin multe locuri din Bhutan. Inclusiv pe hotelul in care am stat in Punakha – Hotel Vara

Prin oras

Templul Chimi Lakhang – destinatie de pelerinaj pentru multe femei

Pe jos, spre manastire

Templul fertilitatii

Intrarea in templu

Imagini cu pelerine care au facut copii dupa vizita la templu

Primesti si recomandare de nume pentru copii – daca iese fata au baiat

Complexul este in plina dezvoltare

Si acum sa trecem in revista numeroase suveniruri falice

De pus in curtea casei

Pana si avioanele sunt angrenate in atmosfera locului

Toate dimensiunile, toate culorile

Ma rog, poti sa cumperi si niste suveniruri mai cuminti

Nici Divine Madman nu ar fi dat un nume mai inspirat